Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 543 din 4 noiembrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 543 din 4 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 171 din 5 martie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Claudia-Ilona │- │
│Dascălu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Eugen Cristian Zanfir în Dosarul nr. 6.592/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.079D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece legiuitorul este liber să instituie obligaţii suplimentare funcţionarului public în exercitarea activităţii pe care acesta o desfăşoară, de o anumită natură şi importanţă, toate categoriile profesionale suportând sancţiuni drastice atunci când intervin condamnări penale. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 439 din 10 iulie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 8 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.592/63/2020, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată de Eugen Cristian Zanfir într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de încetare a raportului de serviciu al funcţionarului public, în temeiul art. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia se limitează la indicarea textelor de lege a căror neconstituţionalitate o invocă, precizând doar că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    6. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece încetarea raportului de serviciu al funcţionarului public condamnat la o pedeapsă privativă de libertate - pentru anumite categorii de infracţiuni, indicate în mod expres de legiuitor -, ori faţă de care s-a dispus luarea măsurii complementare a interzicerii ocupării unei funcţii publice, intervine ope legis la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în cazul tuturor funcţionarilor publici aflaţi într-o astfel de situaţie. Prin urmare, sancţiunea prevăzută de art. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 nu pune în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi în sensul art. 53 din Constituţie şi nici nu reprezintă o îngrădire a dreptului de a ocupa o funcţie publică, reglementat de art. 16 alin. (3) din Constituţie. Cât priveşte afirmaţia autorului excepţiei potrivit căreia i-ar fi îngrădit dreptul la muncă - prevăzut de art. 41 din Constituţie -, nici aceasta nu poate fi primită. Astfel, dreptul la muncă nu presupune doar exercitarea unei funcţii publice - o astfel de funcţie putând fi ocupată doar în situaţia îndeplinirii unor condiţii expres prevăzute de legiuitor -, ci desfăşurarea oricărei activităţi în schimbul căreia persoana care o prestează este îndrituită să încaseze un salariu.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiileart. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora: „(1) Raportul de serviciu existent încetează de drept: [...] g) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea pentru o faptă prevăzută la art. 465 alin. (1) lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei; h) ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea faptei, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii, ca măsură de siguranţă, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;“.
    11. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că din analiza încheierii de sesizare şi a actelor dosarului rezultă că autorul excepţiei nu indică motivele de neconstituţionalitate pe care se întemeiază criticile formulate. Acesta invocă, în mod formal, prevederile constituţionale încălcate, fără a motiva pretinsa contrarietate a acestora cu norma criticată.
    13. În acest context, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate.
    14. În conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte identificarea şi formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 32 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 14 iunie 2023, paragraful 12).
    15. Or, în cazul de faţă, Curtea constată că simpla indicare a dispoziţiilor constituţionale considerate a fi încălcate, precum şi absenţa motivelor ce stau la baza solicitării de constatare a neconstituţionalităţii textelor de lege criticate nu se pot constitui, în mod rezonabil, într-o autentică critică de neconstituţionalitate. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În consecinţă, Curtea în temeiul art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Eugen Cristian Zanfir în Dosarul nr. 6.592/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTE
                    CRISTIAN DELIORGA
                    Magistrat-asistent,
                    Claudia-Ilona Dascălu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016