Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Ion Gogoriţă în Dosarul nr. 1.289/91/2020 al Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.881D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că în cauză nu sunt antamate veritabile critici de neconstituţionalitate, iar aspectele sesizate ţin de interpretarea şi aplicarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 285 din 25 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.289/91/2020, Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată de Ion Gogoriţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare/suspendare a executării unui act administrativ - ordin al prefectului privind constatarea încetării înainte de termen a mandatului de primar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu se poate dispune încetarea mandatului de primar, în condiţiile în care alegerea a avut loc în considerarea persoanei care a candidat, chiar dacă respectiva persoană era membru al unui partid politic şi a candidat pe listele acestuia. Se susţine că, în cadrul alegerilor, indiferent de felul acestora, contează întotdeauna persoana candidatului. Se mai arată că ordinul prefectului prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar este nelegal, întrucât s-a reţinut, în mod greşit, ca motiv de încetare de drept a funcţiei cazul prevăzut de art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, deşi nu a existat o demisie scrisă. Emitentul ordinului (prefectul) a interpretat în mod incorect şi discriminatoriu textul de lege şi conţinutul declaraţiei autorului excepţiei de acceptare a candidaturii din partea altui partid; or, aceasta nu poate fi considerată o demisie. 6. Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că partidele politice contribuie la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, desfăşurându-şi activitatea în condiţii reglementate prin lege, cu respectarea suveranităţii naţionale, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei. În acest sens, dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 reglementează interdicţia de a face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice, sancţiunea nesocotirii acestei interdicţii constituind, conform art. 8 alin. (2) din aceeaşi lege, încetarea calităţii de membru al partidului anterior, înscrierea într-un nou partid constituind demisie de drept din vechiul partid. Instanţa apreciază că aceste dispoziţii asigură conţinutul principiului reglementat de dispoziţiile art. 8 alin. (2) teza a doua din Constituţie, înscrierea într-un alt partid constituind demisie de drept tocmai în temeiul libertăţii de exprimare politică, legiuitorul prezumând absolut că, prin înscrierea într-un nou partid politic, o persoană îşi însuşeşte ideologia şi principiile acestuia, abdicând de la principiile partidului anterior. Totodată, în lipsa altor motive de fapt şi de drept, instanţa apreciază ca fiind neîntemeiată excepţia şi prin raportare la dispoziţiile art. 30 şi 121 din Constituţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, şi ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, care au următorul cuprins: - Art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003: „Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.“; – Art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019: "Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (...) h) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales;." 11. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 8 privind pluralismul şi partidele politice, art. 30 privind libertatea de exprimare şi art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, autorul excepţiei consideră că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, având în vedere sancţiunea încetării înainte de termen a mandatului de primar, în cazul în care are loc pierderea calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales. 13. Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 instituie regula potrivit căreia înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior. Această reglementare, analizată în contextul normativ din care face parte, se integrează în regimul juridic configurat de legiuitor cu privire la membrii unui partid politic, aflându-se în conexiune logico-juridică cu celelalte prevederi cuprinse în art. 8 din Legea nr. 14/2003. Astfel, un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice [art. 8 alin. (1) din Legea nr. 14/2003], iar la înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic [art. 8 alin. (3) din Legea nr. 14/2003]. De asemenea, membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat [art. 16 alin. (2) din acelaşi act normativ]. 14. Sub acest aspect, Curtea reţine că, în temeiul dreptului de asociere, garantat de art. 40 din Constituţie, dobândirea calităţii de membru al unui partid politic este expresia manifestării de voinţă liberă şi conştientă a cetăţeanului, în considerarea unor raţiuni comune, de natură ideologică, şi a unor interese şi scopuri politice comune ca finalitate, exprimate în programul politic propriu fiecărui partid. 15. În acelaşi timp, Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Constituţie permit legiuitorului să stabilească condiţiile în care se constituie şi îşi desfăşoară activitatea partidele politice. 16. În aceste condiţii, Curtea constată că opţiunea legiuitorului în stabilirea unor reguli privind membrii partidelor politice, care apar nu numai ca fireşti, dar şi necesare într-o societate democratică, caracterizată prin pluralism politic, este expresia dispoziţiilor constituţionale evocate. În consecinţă, Curtea constată că prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 14/2003 nu încalcă dispoziţiile art. 8 din Constituţie. 17. În continuare, din analiza conţinutului normativ al dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că acestea stabilesc unul dintre cazurile în care intervine încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului de primar, constând în pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales. 18. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă, totodată, că aceste norme preiau soluţia legislativă cuprinsă de art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum a fost completat prin art. I pct. 6 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, în prezent abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Prevederile art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 au constituit obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. 19. Astfel, cu privire la soluţia legislativă criticată, Curtea a reţinut că raţiunea sa rezidă în faptul că, în urma demisiei din partidul politic care i-a susţinut candidatura, primarul pierde, consecutiv, şi girul alegătorilor, obţinut iniţial în virtutea candidaturii sale pe o listă susţinută în campania electorală de un anumit partid politic şi votată în final de aceştia. Legiuitorul a optat pentru o astfel de reglementare urmărind diminuarea migraţiei politice şi a oportunismului politic. Schimbarea, pe parcursul mandatului, a apartenenţei politice a primarului riscă să afecteze înseşi interesele comunităţii, pe de o parte, prin perturbaţiile şi instabilitatea pe care le poate genera în cadrul aparatului administrativ prin intermediul căruia îşi exercită prerogativele de putere cu care a fost învestit prin lege şi care pot afecta eficacitatea acţiunilor întreprinse în îndeplinirea competenţelor sale, iar, pe de altă parte, prin lipsa de certitudine în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor promovate în timpul campaniei electorale, în considerarea cărora alegătorii i-au acordat votul. 20. De asemenea, Curtea a reţinut că, deşi dispoziţiile legale criticate reprezintă o reflectare a art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor“, textul constituţional nu impune în mod obligatoriu o atare soluţie legislativă, lăsând legiuitorului posibilitatea de a condiţiona sau nu păstrarea mandatului celor aleşi prin scrutin uninominal de pierderea calităţii de membru al partidului politic prin demisie. 21. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ dau expresie opţiunii legiuitorului în materia alegerii şi funcţionării primarilor, fără a fi de natură să încalce dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Constituţie. 22. Totodată, Curtea reţine că instituirea prin lege a unui caz de încetare de drept, înainte de termen, a mandatului de primar nu încalcă dispoziţiile constituţionale privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, care, prin art. 121 alin. (2), stabilesc că primarii funcţionează în condiţiile legii. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, demnităţile şi funcţiile publice se exercită în condiţiile legii, astfel încât activitatea primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 300 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 9 iulie 2015, sau Decizia nr. 175 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2016). Cu alte cuvinte, Constituţia nu garantează păstrarea mandatului pe toată durata pentru care acesta este acordat, iar menţinerea acestuia depinde de exercitarea sa în acord cu ansamblul reglementărilor legale care condiţionează deţinerea acestuia. 23. În acelaşi timp, Curtea constată că încetarea mandatului de primar, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu încalcă libertatea de exprimare a persoanei fizice care a deţinut o asemenea funcţie. Astfel, libertatea de exprimare presupune exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credinţelor religioase sau a creaţiilor de orice fel şi se află în strânsă legătură cu libertatea de asociere care reprezintă forma de manifestare colectivă a acesteia. Or, prevederile art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 nu conţin norme de natură să îngrădească exercitarea libertăţii fundamentale invocate. 24. În final, Curtea precizează că invocarea dispoziţiilor art. 2 din Constituţie este lipsită de relevanţă în cauză, deoarece autorul excepţiei nu motivează în ce constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referinţă menţionate. 25. Totodată, susţinerile autorului referitoare la caracterul nelegal al ordinului prefectului privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar se circumscriu unor aspecte ce vizează interpretarea şi aplicarea legii, a căror soluţionare excedează contenciosului constituţional, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Gogoriţă în Dosarul nr. 1.289/91/2020 al Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi ale art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
