Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, a dispoziţiilor art. 28-30, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, a dispoziţiilor art. 28-30, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 706 din 29 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a art. 28-30, art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma modificată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Dragoş Oncică în Dosarul nr. 5.285/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.856D/2022.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, domnul Dragoş Oncică. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu a fost aprobată nici până în prezent de către Parlament, fiind astfel încălcate prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (1) şi ale art. 1 alin. (3) şi (5). Totodată, susţine că nu a fost finalizată procedura prevăzută de dispoziţiile art. 115 alin. (7) din Constituţie pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă. În ceea ce priveşte beneficiul prevăzut de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995, autorul excepţiei precizează că acesta se calculează în raport cu cuantumul net al pensiei, întrucât, la nivelul anului 1995, pensiile nu se impozitau. Apreciază că modul de calcul a rămas neschimbat până în prezent, având în vedere că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 nu au fost modificate de legiuitor. În continuare, consideră că, fără a avea un temei legal, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că beneficiul menţionat anterior se raportează la cuantumul pensiei brute, atribuindu-şi astfel competenţe de legiferare, ceea ce încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 124. Mai arată că prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de instanţa supremă, se instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care s-au pensionat înainte de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi cele care s-au pensionat ulterior acestui moment.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei, precizând că aceleaşi critici au mai fost analizate de Curtea Constituţională, care a reţinut că nu există încălcări ale dispoziţiilor constituţionale. În acest sens, aminteşte Decizia nr. 89 din 5 martie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.285/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a art. 28-30, art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dragoş Oncică într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, autorul excepţiei arată că, până la momentul formulării excepţiei, ordonanţa de urgenţă criticată nu a fost aprobată sau modificată printr-o lege de către Parlament, deşi au trecut mai mult de 5 ani de la adoptarea sa, fiind încălcate astfel prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie. Autorul excepţiei consideră că îi revine Curţii Constituţionale sarcina de a stabili care ar fi termenul rezonabil în care ordonanţa de urgenţă criticată ar trebui să fie examinată de Parlament, având în vedere că Legea fundamentală nu prevede un astfel de termen. De asemenea, autorul excepţiei apreciază, în esenţă, că textul normativ a fost adoptat cu încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât a fost afectat dreptul fundamental la pensie. Cu privire la acest aspect, autorul excepţiei reţine că legiuitorul poate să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, însă o poate face doar prin lege, şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă. Nu în ultimul rând, autorul excepţiei consideră că actul normativ criticat instituie un tratament discriminatoriu între cadrele militare care s-au pensionat anterior adoptării ordonanţei de urgenţă atacate şi au beneficiat de sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 şi cele care s-au pensionat ulterior adoptării acesteia şi au fost private de acest spor, ca urmare a Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28-30 şi ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, se arată că prin modificarea prevederilor criticate din Legea nr. 223/2015 este restrâns dreptul la pensie, iar prin interpretarea dată de instanţa supremă prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 s-a ajuns chiar la o suprimare a efectelor dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 80/1995. În acest context, autorul reaminteşte că, potrivit art. 53 din Constituţie, restrângerea dreptului trebuie să fie limitată în timp şi să nu aducă atingere existenţei dreptului sau libertăţii.
    8. Se apreciază că prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, instanţa supremă a înlăturat de la aplicare prevederile art. 11 din Legea nr. 80/1995 în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei, acesta neputând beneficia de acest spor nici măcar într-un cuantum plafonat. De asemenea, se arată că, la nivelul anului 1995, pensiile militare nu erau impozitate şi, având în vedere acest aspect, autorul excepţiei apreciază că este clar că beneficiul semnului onorific ar trebui adăugat la valoarea pensiei nete.
    9. În continuare, autorul excepţiei consideră că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a încălcat legea şi a nesocotit voinţa legiuitorului, care a dorit să suplimenteze pensia pe care o încasează cadrul militar care a fost decorat cu însemnul militar specific, fiind astfel încălcate prevederile art. 124 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    10. Nu în ultimul rând, autorul excepţiei invocă, în susţinerea criticilor sale de neconstituţionalitate, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 358 din 26 mai 2022, nr. 308 din 28 martie 2012, nr. 841 din 10 decembrie 2015, precum şi Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020.
    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de autorul excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Potrivit încheierii de sesizare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziţiile art. 28-30, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995. Însă, din motivarea cererii de sesizare, Curtea observă că autorul excepţiei critică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblu, dispoziţiile art. 28-30, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, prin raportare la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995.
    16. Prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.325/1/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
    17. De asemenea, prin decizia amintită, instanţa supremă a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la sporul pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeaşi lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.
    18. Având în vedere că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a respins ca inadmisibilă sesizarea privind interpretarea dispoziţiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, dispoziţiile art. 28-30, ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi cele ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021. Dispoziţiile criticate în mod punctual prevăd:
    - Art. 28 din Legea nr. 223/2015:
    "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
    a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
    b) compensaţiile lunare pentru chirie;
    c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
    d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
    e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
    f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
    g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
    h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
    i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
    j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
    k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
    l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
    m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
    n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
    o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
    p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.
(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.
(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare."

    – Art. 29 din Legea nr. 223/2015:
    "(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
    a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
    b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2)."

    – Art. 30 din Legea nr. 223/2015: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“
    – Art. 59 din Legea nr. 223/2015: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“
    – Art. 60 din Legea nr. 223/2015: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.
    – Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare: „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei“.

    19. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) referitor la reglementarea legilor organice, ale art. 115 alin. (6) privind delegarea legislativă şi ale art. 118 privind forţele armate. În ceea ce priveşte prevederile art. 28-30 şi ale art. 59 din Legea nr. 223/2015, precum şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate acestea contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul român ca stat de drept, democratic şi social, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 73 alin. (3) referitor la reglementarea legilor organice, ale art. 118 privind forţele armate şi ale art. 124 alin. (1) şi (3).
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică, pe de o parte, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, iar, pe de altă parte, dispoziţii din Legea nr. 223/2015, în interpretarea dată de instanţa supremă, dispoziţii care vizează plafonarea pensiilor militare şi modalitatea de acordare a sporului prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 pensionarilor militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar“.
    21. În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei potrivit căreia Parlamentul nu a adoptat o lege de modificare sau de respingere a ordonanţei de urgenţă criticate până la data sesizării Curţii, critică raportată la dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, Curtea arată că, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie, pentru intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, Guvernul României depune ordonanţa adoptată spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă sesizată şi ia măsuri pentru publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consultând fişa legislativă a Proiectului de lege nr. L209/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, instanţa de contencios constituţional observă că acesta a fost aprobat de Senatul României la data de 25 septembrie 2017, iar ulterior a fost trimis către Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, fiind înregistrat cu numărul 310 din 3 octombrie 2017. În ceea ce priveşte termenul în care ar trebui să se pronunţe Camera Deputaţilor asupra proiectului de lege, Curtea reţine că prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, a observat că, în ceea ce priveşte Camera decizională, Constituţia nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunţe. Referitor la solicitarea autorului excepţiei de a se substitui legiuitorului şi de a stabili ea însăşi un termen rezonabil de aprobare sau modificare de către Camera decizională a ordonanţei de urgenţă criticate, Curtea Constituţională constată că o astfel de solicitare este inadmisibilă, excedând competenţei sale.
    22. Privind pretinsa încălcare a art. 73 alin. (3) din Constituţie din perspectiva faptului că ordonanţa de urgenţă criticată a reglementat aspecte ce ţin de dreptul fundamental la pensie al autorului excepţiei, Curtea arată că, pe de o parte, Legea nr. 223/2015 este o lege organică, iar, pe de altă parte, reţine că prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, a reţinut că actul normativ criticat este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, care, spre deosebire de ordonanţa simplă, poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, nici această critică de neconstituţionalitate nu poate fi primită.
    23. În ceea ce priveşte presupusa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), respectiv pretinsa discriminare existentă între cadrele militare care s-au pensionat anterior adoptării ordonanţei de urgenţă atacate şi au beneficiat de sporul prevăzut de art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 şi cele care s-au pensionat ulterior adoptării acesteia şi au fost private de acest spor, sunt relevante cele reţinute de Curte în Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, precitată, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Aşadar, Curtea reţine că dispoziţiile criticate nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2).
    24. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a amintit prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021 că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.
    25. Referitor la criticile autorului excepţiei privind modalitatea de interpretare de către instanţa supremă a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 prin raportare la dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, Curtea observă că interpretarea dată se încadrează în limitele art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie realizând o veritabilă interpretare şi corelare a textelor supuse analizei. Contrar celor susţinute de autorul excepţiei, instanţa supremă nu a legiferat şi nici nu a suprimat efectele dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995, ci a realizat o interpretare a textelor în sensul aplicării acestora, şi nu în sensul neaplicării - actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat. Prin urmare, nici criticile raportate la dispoziţiile constituţionale ale art. 61 alin. (1) nu pot fi primite.
    26. Cu referire la critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 177 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2024, paragraful 99), că, în evaluarea acestui text trebuie, în primul rând, să se stabilească dacă în discuţie sunt drepturi şi libertăţi fundamentale şi dacă a avut loc o afectare a acestora. Curtea a reţinut că Guvernul are o competenţă de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie şi drepturile electorale („ordonanţele de urgenţă nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicţiei constituţionale exprese este condiţionată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecinţe negative asupra drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor constituţionale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecinţele juridice menţionate, Guvernul partajează competenţa de legiferare cu Parlamentul, fiind ţinut însă de obligaţia de a motiva în conţinutul actului normativ existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării. În urma analizei realizate mai sus, Curtea observă că dispoziţiile criticate nu contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei şi, în consecinţă, prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu au fost încălcate în speţa de faţă.
    27. Cu privire la presupusa încălcare a art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, invocarea dispoziţiilor acestui articol nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dragoş Oncică în Dosarul nr. 5.285/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, dispoziţiile art. 28–30 şi ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"