Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 538 din 13 iulie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. c), art. 52^1 alin. (2) şi ale art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 538 din 13 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. c), art. 52^1 alin. (2) şi ale art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 771 din 28 septembrie 2017

┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Fabian Niculae │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52, art. 52^1 şi ale art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Victor Bacaran în Dosarul nr. 3.044/105/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 546D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Acesta arată că, timp de 13 ani, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a impozitat venitul net, nu pe cel brut. Prin aceste prevederi legale sunt dezavantajaţi medicii, avocaţii şi experţii. Aceştia din urmă nu pot ţine o evidenţă contabilă, având în vedere că numărul dosarelor pe care le soluţionează într-un an nu este foarte mare. Arată că aceleaşi prevederi legale i-au produs o pagubă de 500 de lei, ajungânduse la situaţia în care statul prelevă aproximativ o treime din veniturile sale.
    4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că problemele ridicate de autorul excepţiei ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească şi că prevederile art. 44 alin. (4) din Constituţie nu au legătură cu dispoziţiile legale criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 14 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.044/105/2015, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52, art. 52^1 şi ale art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Victor Bacaran într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anularea unei decizii de impunere anuale.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale sunt neconstituţionale, întrucât prin extinderea impozitului de 16% asupra venitului brut se realizează o adevărată naţionalizare a veniturilor sale, prin aplicare cotei de impozitare la venitul brut şi nu la venitul net. Acest lucru nu îi mai permite scăderea, mai întâi, a cheltuielilor deductibile şi aplicarea apoi a impozitului la venitul net. Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri obţinute din activităţi independente este corectă numai atunci când se referă la cota de impunere de 10% la venitul brut.
    7. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, critica de neconstituţionalitate vizând chestiuni care ţin de interpretarea şi aplicarea legii.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere, arătând că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 513 din 8 mai 2008.
    10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că textul constituţional invocat are ca obiect interzicerea naţionalizării sau a oricărei altei măsuri de trecere silită în proprietatea statului a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor. Or, dispoziţiile legale criticate nu au un astfel de obiect, de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri în baza unui criteriu discriminatoriu, ci reglementează reţinerea impozitului pe venit indiferent de apartenenţa socială, etnică, religioasă, politică sau de altă natură discriminatorie a contribuabililor aflaţi în ipoteza normei juridice.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 52, ale art. 52^1 şi ale art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 52 alin. (1) lit. c), art. 52^1 alin. (2) şi ale art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Prevederile legale criticate au următoarea formulare:
    - Art. 52 alin. (1) lit. c): „Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite: [...] c) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;“;
    – Art. 52^1 alin. (2): „Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.“;
    – Art. 83 alin. (1): „Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.“

    14. Curtea constată faptul că Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost abrogată prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispoziţiile criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauză.
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (4) privind dreptul de proprietate privată.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia se plânge de faptul că dispoziţiile legale criticate permit, în calcularea impozitului pe veniturile rezultate din activităţi independente, respectiv activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, aplicarea cotei de 16% la venitul brut, cu excluderea deducerii unor cheltuieli la care apreciază că ar trebui să aibă dreptul.
    17. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni (Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994). Aşadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când determină categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul al sarcinii fiscale.
    18. Legiuitorul este abilitat din punct de vedere constituţional să reglementeze în domeniul taxelor şi impozitelor pentru a asigura fondurile băneşti necesare asigurării cu ritmicitate a veniturilor la bugetul public. Totuşi, impunerea unor atari taxe şi impozite se face în raport cu anumite raţiuni şi criterii supuse analizei Curţii Constituţionale.
    19. Curtea reţine că veniturile realizate din exercitarea profesiilor libere, precum cea de expert, fac parte din categoria veniturilor din activităţi independente care pot fi impozitate pe baza normelor de venit stabilite de organul fiscal sau ca urmare a determinării lor în sistem real, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul obţinerii venitului (art. 46-51 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal). Contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, caz în care vor efectua plăţi anticipate ale impozitului în cotă de 10% trimestrial, iar după încheierea anului fiscal, determinându-se venitul net anual impozabil, se face regularizarea impozitului prin aplicarea cotei de 16% (art. 80-84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal).
    20. Potrivit dispoziţiilor art. 52^1 din Codul fiscal, contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, dar care nu au cheltuieli deductibile, pot opta, în scris, pentru fiecare raport juridic/contract, pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final, caz în care se aplică impozitul în cotă de 16% asupra venitului obţinut pentru fiecare activitate.
    21. În cazul de faţă, legiuitorul a stabilit clar categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează şi modul concret de calcul al sarcinii fiscale. De asemenea, faptul că prevederile legale criticate dispun impozitarea cu o cotă fixă, de 16%, a veniturilor brute provenite din activităţi independente nu este de natură să încalce sau să restrângă exerciţiul dreptului de proprietate. Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate ar dori ca acea cotă de impozitare de 16% să se aplice veniturilor nete şi nu brute, ceea ce ar ţine cont, în opinia sa, de faptul că pe parcursul desfăşurării activităţii sale a avut anumite cheltuieli legate de această activitate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 695 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 30 august 2012).
    22. Curtea reţine că autorul excepţiei s-a aflat în situaţia de a opta între modalitatea reţinerii la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente (caz în care cota de impozitare este de 10% aplicată la venitul brut, dar din care se deduc contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului IX din Codul fiscal, urmând să se facă regularizarea după încheierea anului fiscal) şi sistemul stabilirii impozitului pe venit ca impozit final (caz în care se aplică o cotă de 16% la venit brut). Legiuitorul i-a dat posibilitatea contribuabilului să opteze între cele două sisteme, primul fiind conceput să stimuleze efectuarea unor plăţi anticipate a impozitelor în vederea unei mai rapide colectări a acestora la bugetul de stat.
    23. În cauza de faţă, raţiunea instituirii impozitului diferenţiat în funcţie de specificul activităţii independente o constituie impozitarea corespunzătoare a activităţilor care nu au un pronunţat caracter comercial (şi care, prin definiţie, presupun multiple cheltuieli). Criteriul ales - specificul activităţii respective - este unul care susţine raţiunea instituirii impozitului diferenţiat (aplicarea cotei de impozitare la venitul brut şi nu la venitul net).
    24. În fine, Curtea mai reţine că principiul egalităţii nu presupune uniformitate de tratament juridic, astfel încât la situaţii de fapt diferite legiuitorul este obligat să impună un tratament juridic diferit. Or, în cauza de faţă nu se poate susţine că toate persoanele care desfăşoară activităţi independente au aceleaşi cheltuieli. Având în vedere acest aspect, precum şi cerinţele asigurării resurselor bugetare şi limitării abuzurilor, statul este legitimat din punct de vedere constituţional să impună asemenea criterii în vederea impozitării diferenţiate a veniturilor contribuabililor (a se vedea Decizia nr. 389 din 13 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2010).
    25. Aşadar, stabilirea cotelor de impozitare este atributul legiuitorului, care, respectând art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale, le poate mări sau micşora în funcţie de politica fiscală promovată şi de interesele generale ale societăţii la un moment dat (a se vedea Decizia nr. 695 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 30 august 2012).
    26. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (4) din Constituţie.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Bacaran în Dosarul nr. 3.044/105/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 52 alin. (1) lit. c), art. 52^1 alin. (2) şi ale art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice