Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 505 din 29 mai 2025

Comenteaza legea


┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache    │- preşedinte          │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan  │- judecător           │
│Licu             │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana    │- judecător           │
│Scântei          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan    │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia-Doina      │- judecător           │
│Stanciu          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina     │- judecător           │
│Tănăsescu        │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila     │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│-                     │
│Krupenschi       │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin în Dosarul nr. 3.708/115/2021 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.179D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent-şef menţionează că autoarea excepţiei a transmis la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia.
    4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.225D/2022, nr. 2.436D/2022, nr. 2.572D/2022, nr. 2.891D/2022, nr. 2.900D/2022, nr. 2.901D/2022, nr. 2.902D/2022, nr. 2.962D/2022, nr. 2.969D/2022, nr. 88D/2023, nr. 175D/2023, nr. 561D/2023, nr. 1.214D/2023, nr. 1.215D/2023 şi nr. 1.278D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate, după caz, a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sau ale art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010, ridicată de aceeaşi autoare - Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin.
    5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    6. Magistratul-asistent-şef precizează că, şi în aceste dosare, autoarea excepţiei a transmis aceleaşi concluzii scrise, anterior menţionate.
    7. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, preşedintele Curţii pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.225D/2022, nr. 2.436D/2022, nr. 2.572D/2022, nr. 2.891D/2022, nr. 2.900D/2022, nr. 2.901D/2022, nr. 2.902D/2022, nr. 2.962D/2022, nr. 2.969D/2022, nr. 88D/2023, nr. 175D/2023, nr. 561D/2023, nr. 1.214D/2023, nr. 1.215D/2023 şi nr. 1.278D/2023 la Dosarul nr. 2.179D/2022, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la încălcarea principiului neretroactivităţii, consacrat de art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, arată că excepţia este nefondată şi indică, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015. În ceea ce priveşte celelalte critici formulate, consideră că acestea vizează, în realitate, chestiuni de aplicare şi interpretare a normelor legale criticate, operaţiuni ce nu intră, însă, în aria de competenţă a Curţii Constituţionale, astfel că solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin încheierile din 27 septembrie 2022, 19 octombrie 2022, 21 octombrie 2022 şi din 14 decembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 3.708/115/2021, nr. 1.007/115/2022, nr. 2.939/115/2021 şi nr. 926/115/2022, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)–l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi, respectiv, cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    10. Prin Încheierea din 12 decembrie 2022 şi, respectiv, prin Încheierea din 29 septembrie 2022, Sentinţa civilă nr. 1.732 din 21 octombrie 2022, încheierile din 13 decembrie 2022, 8 decembrie 2022, sentinţele civile nr. 1.909 din 4 noiembrie 2022, nr. 1.960 din 18 noiembrie 2022, nr. 25 din 13 ianuarie 2023, nr. 219 şi nr. 220 din 3 martie 2023 şi prin Încheierea din 17 mai 2023, pronunţate în Dosarul nr. 3.244/115/2021, şi, respectiv, dosarele nr. 14/115/2022, nr. 913/115/2022, nr. 2.236/115/2022, nr. 2.172/115/2022, nr. 2.615/115/2021, nr. 184/115/2022, nr. 727/115/2022, nr. 452/115/2022, nr. 2.676/115/2022, nr. 8/115/2023 şi nr. 572/115/2023, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi, respectiv, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010.
    11. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin în cauze având ca obiect obligarea acesteia la emiterea unor decizii de revizuire pentru recalcularea drepturilor de pensie ale reclamanţilor.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că textele de lege criticate nu pot constitui temei legal al instanţelor de judecată pentru a soluţiona litigii de recalculare a pensiilor deja stabilite în baza unor legi anterioare în materie (Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat) şi nici pentru a putea acorda diferenţe de pensie cu depăşirea termenului general de prescripţie de 3 ani, deoarece, în această ipoteză, ar fi încălcate principiile neretroactivităţii legii şi al egalităţii în drepturi, precum şi dreptul la un proces echitabil.
    13. Astfel, competenţa de judecată atribuită tribunalului prin dispoziţiile art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010 nu poate fi extinsă la ipoteza mai sus arătată, având în vedere că sintagma „alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi“ din cuprinsul lit. l) se referă în mod expres la situaţiile prevăzute de art. 121 - 130^2 din Legea nr. 263/2010, care vizează dreptul la tratamentul balnear, bilete de odihnă pentru asiguraţi, ajutor de deces etc., şi nu la situaţii de recalculare a pensiei.
    14. În ceea ce priveşte art. 107, autoarea excepţiei consideră că doar alin. (1) şi (1^1) prevăd posibilitatea recuperării de către asiguraţi a diferenţelor de pensie, dar numai cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani, prevăzut la alin. (2) al art. 107 şi la art. 179 alin. (2) din aceeaşi lege, iar alin. (2^1) se referă exclusiv la situaţiile în care drepturile de pensie au fost stabilite în mod eronat, dar doar ca urmare a unor erori materiale, de calcul, de redactare strecurate în cuprinsul deciziei de pensionare, situaţie de excepţie care nu afectează legalitatea şi temeinicia deciziei de pensionare şi în care acest termen general de prescripţie nu se aplică beneficiarului recalculării pensiei. Prin urmare, arată că instanţele de judecată nu pot remedia eventualele erori de fond ale deciziilor de pensionare anterioare (ce vizează legalitatea şi temeinicia acestora), rămase definitive (prin necontestare sau judecăţi anterioare), conform legii, prin raportare la procedura revizuirii/îndreptărilor erorilor materiale.
    15. Consideră că orice altă interpretare, care permite, în esenţă, instanţelor de judecată să revizuiască drepturi de pensie stabilite în temeiul unor legi anterioare şi să acorde, prin urmare, diferenţe de pensie cu depăşirea termenului general de prescripţie de 3 ani, este neconstituţională.
    16. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.572D/2022, apreciind că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează, în realitate, probleme de aplicare şi interpretare a legii, ce revin competenţei instanţei de judecată, nefiind relevate veritabile aspecte de neconstituţionalitate, de competenţa instanţei de contencios constituţional.
    19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, astfel cum au fost modificate sau completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 23 martie 2018, prin Legea nr. 177/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2018, şi prin Legea nr. 113/2021 pentru completarea art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 29 aprilie 2021.
    22. În prezent, Legea nr. 263/2010 nu mai este în vigoare, fiind abrogată în mod expres prin art. 168 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023.
    23. În considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia un text legal abrogat poate fi analizat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate dacă acesta continuă să producă efecte juridice în cauza în care excepţia a fost ridicată, Curtea va examina dispoziţiile de lege mai sus indicate în redactarea criticată, având următorul conţinut normativ:
    - Art. 107 alin. (1)-(2^1):
    "(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(1^1) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferenţe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei şi cel ales de contribuabil în declaraţia individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă."

    – Art. 153: „Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind: a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială; b) modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, în cazul contractului de asigurare socială; c) înregistrarea şi evidenţa contribuţiei de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială; d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii privind deciziile de pensii; e) deciziile comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă; f) - abrogat; g) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii; h) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi; i) - abrogat; j) - abrogat; k) deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale; l) alte drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi.“

    24. Textele din Constituţie invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 15 alin. (2) referitoare la principiul neretroactivităţii, ale art. 16 alin. (2) cu privire la principiul nediscriminării şi egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) teza întâi, cu privire la dreptul părţilor la un proces echitabil, raportat la cele ale art. 52 alin. (3) teza a doua, referitoare la răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare, inclusiv a magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine din formularea criticilor de neconstituţionalitate că, în realitate, autorul acesteia solicită instanţei de contencios constituţional să constate neconstituţionalitatea unei anumite interpretări date dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 de instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea litigiilor privind revizuirea drepturilor de pensie în care autoarea excepţiei are calitatea de pârâtă. Mai mult, autoarea excepţiei contestă sub aspectul constituţionalităţii însăşi competenţa tribunalului de a soluţiona astfel de litigii, prevăzută de art. 153 din aceeaşi lege, dar doar în ipoteza pronunţării unei anumite soluţii, respectiv dacă instanţa va dispune revizuirea drepturilor de pensie prin aplicarea unor legi anterioare şi în prezent abrogate, acordând diferenţe de pensie cu depăşirea termenului general de prescripţie de 3 ani.
    26. Or, astfel formulate, criticile de neconstituţionalitate vizează, în realitate, aspecte practice, de interpretare şi aplicare concretă a textelor de lege criticate la specificul fiecărui litigiu de revizuire a drepturilor de pensie, operaţiuni pe care doar instanţa de judecată, şi nu Curtea Constituţională, este competentă să le efectueze. Conform art. 126 din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege [alin. (1)], a căror competenţă este stabilită numai prin lege, la fel ca procedura de judecată [alin. (2)], iar în ipoteza unor dificultăţi de interpretare şi/sau aplicare neunitară a dispoziţiilor legale de către instanţele judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este unica autoritate abilitată constituţional să intervină [alin. (3)].
    27. Este adevărat că, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că are competenţa de a exercita controlul de constituţionalitate asupra unei interpretări a conţinutului normei juridice, însă numai când acesta este stabilit printr-o interpretare generală şi continuă la nivelul instanţelor judecătoreşti, neputând fi efectuat asupra conţinutului normei juridice rezultat din interpretările eronate şi izolate ale unor instanţe judecătoreşti. Prin urmare, competenţa Curţii Constituţionale este angajată atunci când există o practică judiciară divergentă şi continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigenţelor Constituţiei. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenţei Curţii Constituţionale de a exercita controlul de constituţionalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistenţa sa în timp, în cadrul practicii judiciare, aşadar, existenţa unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanţelor. De aceea, Curtea Constituţională este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existenţa unei practici unitare/neunitare de interpretare şi aplicare a legii de natură să încalce exigenţele Constituţiei, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot forma obiectul controlului de constituţionalitate, ci al controlului judecătoresc (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2023, paragraful 22, şi Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragraful 20).
    28. Or, Curtea reţine că, chiar în una dintre cauzele în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.179D/2022), autoarea acesteia a solicitat instanţei judecătoreşti, concomitent cu sesizarea Curţii Constituţionale, şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010, cererea fiind respinsă de instanţa judecătorească întrucât nu era satisfăcut criteriul de noutate raportat la jurisprudenţă.
    29. Într-adevăr, prin Decizia nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se poate modifica, pe calea revizuirii, stagiul complet de cotizare utilizat, necontestat la momentul stabilirii drepturilor de pensie, ca urmare a pronunţării unei decizii în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? Instanţa supremă a observat că în practica instanţelor judecătoreşti predomină o anumită interpretare (în sensul că revizuirea unei decizii de pensie în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 este admisibilă, stagiul complet de cotizare utilizat, necontestat la momentul stabilirii drepturilor de pensie, putând fi modificat ca urmare a pronunţării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei decizii în interesul legii), fiind mult mai puţin numeroase hotărârile judecătoreşti prin care se afirmă că revizuirea întemeiată pe prevederile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu ar fi admisibilă. Prin urmare, instanţa supremă a constatat că presupusa problemă de drept sesizată nu are caracter de noutate şi, în raport cu data intrării în vigoare a textului supus analizei, acesta şi-a găsit dezlegare în timp, chiar dacă nu întotdeauna unitar, în jurisprudenţa instanţelor, concretizată într-un număr important de hotărâri judecătoreşti.
    30. În considerarea celor de mai sus, Curtea constată că afirmaţiile autoarei excepţiei nu se susţin din punctul de vedere al pretinsei capacităţi a normei juridice criticate de a crea dificultăţi generalizate de interpretări contradictorii, subiective sau chiar abuzive în procesul jurisdicţional.
    31. Dincolo de aceste aspecte şi cu titlu subsidiar, Curtea reaminteşte că a mai analizat în jurisprudenţa sa pretinsa retroactivitate a textelor criticate. Prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, instanţa de contencios constituţional a statuat că dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 nu contravin principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, revizuirea pensiei prevăzând posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferenţe între cuantumul stabilit al pensiei şi cel legal cuvenit. Legiuitorul a instituit astfel posibilitatea corectării unor situaţii anterioare, stabilite cu încălcarea dispoziţiilor legale, evitând astfel atât îmbogăţirea fără justă cauză în cazul unui cuantum superior celui legal cuvenit, cât şi protejarea dreptului la pensie în cuantumul legal şi recuperarea sumelor datorate (paragrafele 22 şi 23). În ceea ce priveşte perioada din trecut pentru care casele teritoriale ori sectoriale de pensii pot revizui pensiile, Curtea a observat că obligaţia de restituire nu se poate extinde în trecut în mod nelimitat, deoarece dispoziţiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 fac referire la termenul general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor (paragraful 26).
    32. În concluzie, rezultă că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite criteriile care, în principiu, permit Curţii Constituţionale să exercite controlul de constituţionalitate asupra modului de interpretare judiciară a conţinutului unei norme juridice dintr-o lege sau ordonanţă. În realitate, autoarea excepţiei critică o anumită interpretare asupra textelor de lege indicate, care fie a fost oferită de tribunal în primă instanţă (autoarea atacând soluţia prin exercitarea căii legale de atac, în cadrul căreia a ridicat excepţia de neconstituţionalitate), fie ar putea fi dată, în opinia autoarei, de instanţa ierarhic superioară cu prilejul soluţionării apelului. Or, o astfel de excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece nu vizează caracterul neconstituţional intrinsec al normelor legale criticate, ci vizează, în mod evident, modalitatea în care instanţele judecătoreşti au interpretat sau urmează să interpreteze anumite texte de lege pe care le consideră/le vor considera incidente raporturilor juridice litigioase ce au ca obiect cereri de revizuire a drepturilor de pensie. Deşi excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în ansamblul mijloacelor procesuale de apărare, aceasta nu poate fi confundată cu orice alt mijloc de probă sau de apărare pe care părţile îl pot folosi în cadrul soluţionării unui litigiu.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) - (2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a) - l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin în dosarele nr. 3.708/115/2021, nr. 1.007/115/2022, nr. 2.939/115/2021, nr. 926/115/2022, nr. 3.244/115/2021, nr. 14/115/2022, nr. 913/115/2022, nr. 2.236/115/2022, nr. 2.172/115/2022, nr. 2.615/115/2021, nr. 184/115/2022, nr. 727/115/2022, nr. 452/115/2022, nr. 2.676/115/2022, nr. 8/115/2023 şi nr. 572/115/2023 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 534 din 24 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1)-(2^1) raportate la cele ale art. 153 lit. a)-l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice