Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art. VII-X din acelaşi act normativ, în special

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art. VII-X din acelaşi act normativ, în special

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 705 din 29 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Viorel Stanca în Dosarul nr. 7.543/3/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.025D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.038D/2022, nr. 2.201D/2022, nr. 2.223D/2022, nr. 2.374D/2022, nr. 2.470D/2022, nr. 2.543D/2022, nr. 2.544D/2022, nr. 2.564D/2022, nr. 2.661D/2022, nr. 2.844D/2022, nr. 2.885D/2022 şi nr. 72D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii similare, excepţie ridicată de Bogdan Felix Tălmăcel, Florin Macariu, Nicolae Stroe, Neculai Ciorbea, Sidorel Ungureanu, prin moştenitorii Nicoleta Mihaela Ungureanu, Daria Ungureanu, Matei Ungureanu şi Iustina Ungureanu - prin reprezentant legal Nicoleta Mihaela Ungureanu, Sandu Romeo Truşcă, Gheorghe Olteanu, Zorin Văleanu, Adrian-Marius Furcilă, Adrian Rotar, Daniel-Robert Constantin şi Vasile-Leontin Popescu în Dosarul nr. 2.386/110/2019 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 3.967/99/2021 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.140/90/2021 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 707/103/2022 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.115/99/2021 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.067/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.108/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 6.997/109/2021 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 175/121/2022 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.017/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 390/96/2021/a1* al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.038D/2022, nr. 2.201D/2022, nr. 2.223D/2022, nr. 2.374D/2022, nr. 2.470D/2022, nr. 2.543D/2022, nr. 2.544D/2022, nr. 2.564D/2022, nr. 2.661D/2022, nr. 2.844D/2022, nr. 2.885D/2022 şi nr. 72D/2023 la Dosarul nr. 2.025D/2022, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că există o jurisprudenţă bogată a Curţii Constituţionale, invocând în acest sens deciziile nr. 761 din 14 decembrie 2023, nr. 89 din 5 martie 2024, nr. 138 din 19 martie 2024 şi nr. 395 din 17 septembrie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 22 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.543/3/2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
    8. Prin Încheierea din 2 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.386/110/2019, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său.
    9. Prin Decizia civilă nr. 684 din 29 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.967/99/2021, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din acelaşi act normativ.
    10. Prin Încheierea din 21 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.140/90/2021, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    11. Prin Încheierea din 9 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 707/103/2022, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    12. Prin Încheierea din 12 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.115/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din acelaşi act normativ.
    13. Prin Încheierea din 25 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.067/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    14. Prin Încheierea din 25 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.108/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    15. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 6.997/109/2021, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    16. Prin Sentinţa civilă nr. 1.278 din 18 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 175/121/2022, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în întregul ei.
    17. Prin Sentinţa civilă nr. 2.003 din 2 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.017/120/2022, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    18. Prin Încheierea din 7 decembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 390/96/2021/a1*, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII-X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    19. Prin Sentinţa civilă nr. 2.155 din 22 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.855/120/2019, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorel Stanca, Bogdan Felix Tălmăcel, Florin Macariu, Nicolae Stroe, Neculai Ciorbea, Sidorel Ungureanu, prin moştenitorii Nicoleta Mihaela Ungureanu, Daria Ungureanu, Matei Ungureanu şi Iustina Ungureanu - prin reprezentant legal Nicoleta Mihaela Ungureanu, Sandu Romeo Truşcă, Gheorghe Olteanu, Zorin Văleanu, Adrian-Marius Furcilă, Adrian Rotar, Daniel-Robert Constantin şi Vasile-Leontin Popescu în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii împotriva deciziilor de pensionare.
    21. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că actul normativ atacat este neconstituţional, întrucât a fost adoptat fără a se solicita avizul Consiliului Legislativ, aşa cum prevăd art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, precum şi art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Potrivit fişei legislative a actului normativ, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată la data de 4 august 2017, iar avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat de către Secretariatul General al Guvernului la data de 7 august 2017. De asemenea, se arată că există diferenţe între titlul ordonanţei de urgenţă adoptate şi transmise spre avizare Parlamentului faţă de titlul ordonanţei de urgenţă publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 7 august 2017, întrucât, ulterior adoptării ordonanţei şi primirii avizului Consiliului Legislativ, Guvernul a inserat modificările propuse de Consiliu, fapt ce dovedeşte pertinenţa observaţiilor acestui organ consultativ şi necesitatea solicitării avizului anterior adoptării actului normativ atacat.
    22. Se arată că solicitarea avizului după adoptarea actului normativ atacat este una pur formală şi invocă, cu titlu exemplificativ, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020 şi Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020. În jurisprudenţa amintită anterior, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a unor ordonanţe de urgenţă adoptate de Guvernul României fără avizul Consiliului Legislativ.
    23. Se menţionează că dispoziţiile criticate aduc atingere egalităţii de şanse, dreptului de proprietate, afectând dreptul la pensie şi alte sporuri ale cadrelor militare. În opinia acestora, dispoziţiile criticate aduc atingere unui drept câştigat, deoarece modifică prevederile art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care stabileau că pensia militară de stat se actualiza ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special. Introducerea pe calea unei ordonanţe de urgenţă a unui mecanism diferit de cel adoptat anterior de legiuitor conduce la instabilitatea raporturilor juridice privind plata pensiilor de serviciu şi la crearea unor mecanisme diferite în stabilirea pensiilor în funcţie de data pensionării. În susţinerea motivelor de neconstituţionalitate prezentate anterior sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, nr. 632 din 22 septembrie 2020 şi nr. 547 din 18 septembrie 2018.
    24. Se mai susţine că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 instituie diferenţe de tratament juridic între regimul pensiilor militare de stat şi regimul pensiilor magistraţilor, diferenţe care nu se bazează pe un motiv obiectiv şi rezonabil, ceea ce creează discriminare între cele două categorii socioprofesionale. În acest sens, se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000 şi nr. 1 din 8 februarie 1994.
    25. Privitor la dispoziţiile art. 11 şi 20 din Constituţie, referitoare la raportul dintre reglementările interne şi cele internaţionale, se susţine că principiul egalităţii în drepturi îşi găseşte expresia şi în numeroase acte internaţionale la care România este parte, printre care Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996. În acelaşi sens, autorii excepţiei invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a statuat că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza MARCKX împotriva Belgiei).
    26. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale (în Dosarul nr. 7.543/3/2021), Tribunalul Bacău - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 2.386/110/2019), Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale (în Dosarul nr. 6.997/109/2021), Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 175/121/2022) şi Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 390/96/2021/a1*) apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere rolul Consiliului Legislativ şi lipsa avizului Consiliului Legislativ la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    27. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 2.140/90/2021), Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 1.115/99/2021), Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 2.067/90/2021 şi în Dosarul nr. 2.108/90/2021) şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 2.855/120/2019) apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ. De asemenea, în susţinerea respingerii excepţiei sunt invocate considerentele Deciziei nr. 687 din 31 octombrie 2019.
    28. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale (în Dosarul nr. 3.967/99/2021), Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 707/103/2022) şi Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă (în Dosarul nr. 2.017/120/2022) nu şi-au exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    29. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    30. Guvernul, în Dosarul nr. 2.223D/2022, a învederat Curţii Constituţionale că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate fără a solicita avizul Consiliului Legislativ înainte de adoptarea actului normativ. În motivarea punctului său de vedere Guvernul aminteşte considerentele enunţate de Curtea Constituţională în deciziile nr. 221 şi 229 din 2 iunie 2020 şi nr. 611 din 3 octombrie 2017, prin care Curtea a statuat cu privire la importanţa rolului Consiliului Legislativ, termenul în care trebuie solicitat şi exprimat punctul de vedere de către Consiliul Legislativ asupra actului normativ ce urmează să fie adoptat. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, se reţine că autorul excepţiei nu motivează pretinsa contrarietate între dispoziţiile atacate şi principiul egalităţii în drepturi, ci se limitează doar la enunţarea acestei pretinse încălcări. Prin urmare, Guvernul apreciază că se impune respingerea ca inadmisibilă a acestei critici de neconstituţionalitate intrinsecă.
    31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    32. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    33. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actele de sesizare, vizează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, precum şi unul sau mai multe dintre textele cuprinse în dispoziţiile art. VII-X din acelaşi act normativ. Prin urmare, obiectul excepţiei îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. VII-X din acelaşi act normativ, în special. Dispoziţiile criticate în mod punctual prevăd:
    - Art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017:
    "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:
    l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;
    m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.
    2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ART. 59
    Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
    3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ART. 60
    La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."

    – Art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: „Cererile de pensionare înregistrate şi nesoluţionate până la data de 15 septembrie 2017 se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.“;
    – Art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017:
    "(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizaţiei pentru limită de vârstă.
(2) Pensia de serviciu netă/Indemnizaţia pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizaţia pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.
(3) Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizaţiei pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuţiile sociale obligatorii şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare."

    – Art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: „Prevederile art. VII pct. 3 şi ale art. IX alin. (1) intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.“

    34. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul român ca stat de drept, democratic şi social, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 11 privind dreptul internaţional şi intern, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ.
    35. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a pronunţat, în mai multe rânduri, atât asupra dispoziţiilor art. VII-X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, cât şi asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, respingând excepţiile de neconstituţionalitate ridicate ca neîntemeiate.
    36. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu art. 16 alin. (1) şi cu art. 20 din Constituţie, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea observă că autorii excepţiei invocă, în esenţă, o pretinsă discriminare între diversele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu. Instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra acestei critici atât prin Decizia nr. 174 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 8 august 2024, paragraful 20, cât şi prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 106 prin care a statuat că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. Prin urmare, nemulţumirea autorilor excepţiei privind diferenţele de tratament juridic între regimul pensiilor militare şi cel al magistraţilor nu conduce la încălcarea egalităţii în drepturi şi nu creează o discriminare în sensul celor statuate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    37. Referitor la critica autorilor excepţiei privind afectarea dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, ca urmare a modificării prevederilor art. 59 şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, şi stabilirea unui alt mecanism de actualizare a pensiei, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 şi Decizia nr. 174 din 21 martie 2024, precitate) că, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea sa liberă stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.
    38. De asemenea, Curtea a reţinut în Decizia nr. 316 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1169 din 22 noiembrie 2024, paragraful 104, că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum.
    39. Referitor la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, precum şi o eventuală atingere adusă unui drept câştigat, Curtea reaminteşte că prin Decizia nr. 316 din 9 iulie 2024, precitată, s-a reţinut că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.
    40. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la art. 1 alin. (3) şi (5), precum şi la art. 79 alin. (1) din Constituţie privind lipsa avizului Consiliului Legislativ la momentul adoptării ordonanţei criticate, precum şi eventualele neregularităţi din procesul de legiferare invocate de autorii excepţiei, Curtea a mai analizat astfel de critici în Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, şi în Decizia nr. 177 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2024, reţinând că neregularităţile existente în cadrul de avizare a unui proiect sau a unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituţionalitatea legii/ordonanţei, ci acestea trebuie integrate şi invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăţi fundamentale. Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 79 alin. (1) din Constituţie sub aspectul modului de desfăşurare a activităţii de avizare în cadrul procesului legislativ. Mai mult, chiar dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) şi numai în situaţia unui răspuns afirmativ se va constata incidenţa acestui din urmă text şi, evident, încălcarea sa. Aşa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăţi fundamentale, art. 79 alin. (1) din Constituţie nu este incident în cauză.
    41. În final, având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Stanca, Bogdan Felix Tălmăcel, Florin Macariu, Nicolae Stroe, Neculai Ciorbea, Sidorel Ungureanu, prin moştenitorii Nicoleta Mihaela Ungureanu, Daria Ungureanu, Matei Ungureanu şi Iustina Ungureanu - prin reprezentant legal Nicoleta Mihaela Ungureanu, Sandu Romeo Truşcă, Gheorghe Olteanu, Zorin Văleanu, Adrian-Marius Furcilă, Adrian Rotar, Daniel-Robert Constantin şi Vasile-Leontin Popescu în Dosarul nr. 7.543/3/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.386/110/2019 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 3.967/99/2021 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.140/90/2021 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 707/103/2022 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.115/99/2021 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.067/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.108/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 6.997/109/2021 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 175/121/2022 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.017/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 390/96/2021/a1* al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 2.855/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, precum şi dispoziţiile art. VII - X din acelaşi act normativ, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Bacău - Secţia I civilă, Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"