Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 522 din 27 mai 2022

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ, în Dosarul nr. 5/103/2019 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 183D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi faptul că nu au intervenit elemente care să justifice îndepărtarea de la aceasta.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5/103/2019, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ştefan cel Mare într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei emise de Curtea de Conturi prin care s-a constatat efectuarea unor cheltuieli de personal nelegale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată că textul criticat este discriminatoriu, întrucât cei cu un salariu de bază mai mic ajung să beneficieze integral de sporurile pentru orele prestate suplimentar şi de majorările la care au dreptul ca urmare a activităţii efectiv prestate în cadrul implementării unor proiecte cu fonduri externe nerambursabile, iar cei care au un salariu de bază mai mare, deşi au prestat acelaşi tip de activitate, pe aceeaşi perioadă, nu pot primi integral drepturile salariale suplimentare din cauza plafonării. Textul criticat îngrădeşte dreptul la muncă ce presupune şi dreptul la un venit proporţional cu munca prestată, atât cantitativ, cât şi calitativ. Astfel, se blochează dreptul celor care doresc să lucreze suplimentar sau al celor implicaţi în proiecte finanţate extern din fonduri nerambursabile de a primi o remuneraţie egală cu timpul şi felul muncii doar pentru că ar depăşi nivelul maxim permis de textul criticat, spre deosebire de cei care au un salariu de bază mai mic şi care, pentru aceeaşi muncă şi pentru acelaşi timp muncit, îşi pot încasa integral drepturile salariale conferite de lege.
    6. Prevederile legale criticate tind să nesocotească inclusiv principiul ierarhizării, deoarece duc, în practică, la situaţii în care funcţionari publici de grade diferite sau tipuri de funcţii (execuţie sau conducere) ajung să aibă venituri similare prin posibilitatea încasării integrale a sporurilor şi a majorărilor de către cei cu grad inferior şi blocarea aceloraşi drepturi, dobândite în aceleaşi condiţii de muncă şi pentru aceeaşi muncă, funcţionarilor cu grad superior. În sfârşit, mai arată că se încalcă şi principiul stimulării personalului din sectorul bugetar consacrat de art. 6 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    7. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că plafonarea nivelului veniturilor salariale din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale la cel al indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar are în vedere şi prevederea cuprinsă în art. 11 alin. (3) din acelaşi act normativ, conform căreia stabilirea salariilor lunare în cadrul acestor autorităţi publice se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea dispoziţiilor art. 25 din lege, fără a exista grile de salarizare predefinite, precum în cazul altor categorii de funcţionari. În lipsa unor astfel de grile, legiuitorul a urmărit stabilirea unei limite maxime a salariului, indemnizaţia viceprimarului reprezentând o limită rezonabilă, având în vedere locul şi importanţa pe care această funcţie publică o ocupă în ierarhia funcţiilor publice locale, dispoziţia legală nefiind contrară textelor constituţionale invocate de către autoare.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul conţinut: „Nivelul veniturilor salariale se stabileşte, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.“
    12. Prevederile art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul conţinut: „(1) Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în urma consultării organizaţiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor. [...] (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25“.
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate au mai fost examinate, respectiv prin deciziile nr. 370 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1308 din 30 decembrie 2020, nr. 834 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2020, sau nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019. Curtea a reţinut că soluţia legislativă care deleagă competenţa legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie“ din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării, consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepţie de la principiul legalităţii sistemului de salarizare. Această opţiune este, însă, justificată, având în vedere că, în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, se face trimitere la dispoziţiile art. 120 din Constituţie privind principiile de bază ale administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităţilor administraţiei publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime şi maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază şi a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice locale.
    15. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituţie, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcţionarii publici care îşi desfăşoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorităţi ale administraţiei publice locale la nivel naţional, precum şi între această categorie de personal bugetar şi celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reţinut, în esenţă, că atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare în aparatul propriu al unor autorităţi ale administraţiei publice diferite, ceea ce permite, în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferenţieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării, consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi. Pe de altă parte, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe ţară şi limita maximă - indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar/vicepreşedinte al consiliului judeţean), este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de responsabilitatea, complexitatea şi riscurile funcţiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice.
    16. Astfel, criticile formulate, potrivit cărora plafonarea cuantumului brut al salariului de bază nu poate depăşi indemnizaţia viceprimarului comunei, fiind discriminatorie, sunt neîntemeiate, întrucât dispoziţiile legale criticate vin să dea expresie tocmai principiului autonomiei locale prevăzut de art. 120 din Constituţie. Viceprimarii ocupă funcţii de demnitate publică, iar opţiunea legiuitorului a fost aceea de a corela salariile funcţionarilor din cadrul organelor administraţiei publice locale cu indemnizaţia funcţiei de viceprimar, ca o expresie a principiului constituţional menţionat. În aceste condiţii, poziţia de funcţionar public în cadrul organelor administraţiei publice locale ajunge să fie asumată prin acceptarea încheierii unui raport de serviciu ori a continuării raporturilor de muncă deja existente. Scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerenţă şi previzibilitate în ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul din cadrul autorităţilor publice locale, cu alte cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituţie se va putea face în condiţii de funcţionabilitate optimă a autorităţilor menţionate.
    17. Coeficienţii corespunzători indemnizaţiilor pentru primari şi viceprimari se regăsesc în anexa nr. IX lit. C - Funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţii publice locale la Legea-cadru nr. 153/2017. Aşadar, viceprimarii [aleşi din rândul consilierilor locali - atât potrivit art. 57 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cât şi potrivit art. 152 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ], ocupând funcţii de demnitate publică, fiind aleşi, se află într-o situaţie juridică diferită ce nu permite compararea celor două categorii aflate în discuţie (demnitari locali şi funcţionari publici locali). Aşadar, natura funcţiei de ales local este diferită de cea a funcţionarilor publici.
    18. În ceea ce priveşte modul concret de calcul al salariilor funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice locale, Curtea constată că acest aspect ţine de modul de interpretare şi aplicare a legii de către organele abilitate, respectiv de către instanţele judecătoreşti, excedând competenţei Curţii Constituţionale.
    19. Referitor la critica potrivit căreia există o diferenţă de tratament între funcţionarii care participă la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile şi viceprimarii care participă la aceleaşi proiecte, diferenţe care se manifestă prin plafonarea veniturilor de natură salarială pentru prima categorie şi acordarea în mod neîngrădit a acestora celei de-a doua categorii, în cotă de până la 25%, Curtea a reţinut că funcţionarii publici şi aleşii locali (care fac parte din categoria aleşilor locali) se află într-o situaţie juridică diferită. Aşadar, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea şi Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25). Opţiunea legiuitorului a avut în vedere un criteriu obiectiv menit să limiteze cheltuielile cu personalul angajat din cadrul administraţiei publice locale.
    20. Având în vedere jurisprudenţa Curţii anterior prezentată, precum şi faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reorientarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ, în Dosarul nr. 5/103/2019 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 februarie 2022.


                    PREŞEDINTE
                    prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016