Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 529 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 529 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 112 din 11 februarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andrei Grigoraş    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de Maria-Anca-Luana Sfichi în Dosarul nr. 10.758/314/2020 al Judecătoriei Suceava şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.706D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 10.758/314/2020, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Maria-Anca-Luana Sfichi într-o cauză având ca obiect soluţionarea, în primă instanţă, a unei cauze penale în care inculpata, alături de alţii, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin tratatelor internaţionale la care România este parte, în ceea ce priveşte proporţionalitatea pedepsei, precum şi normelor constituţionale referitoare la egalitatea în faţa legii, la statul de drept, la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, precum şi la principiile care guvernează înfăptuirea justiţiei. În susţinerea caracterului neconstituţional al dispoziţiilor legale criticate, autoarea arată că, deşi, raportat la fapta săvârşită şi la faptul că a achitat integral prejudiciul, în vechea reglementare acţiunea penală nu putea fi pusă în mişcare, de lege lata, judecătorii sunt ţinuţi de reguli stricte privind limitele pedepselor, astfel încât nu poate fi dispusă o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei. Se susţine că, potrivit art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, abrogat prin Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, având în vedere gravitatea redusă a faptei, s-ar fi putut dispune o soluţie de achitare şi aplicarea unei amenzi administrative.
    6. Se mai susţine că legiuitorul s-a îndepărtat de la propriile principii de politică penală, cuprinse în expunerea de motive care a însoţit proiectul Codului penal, potrivit cărora caracterul proporţional al pedepsei în raport cu gravitatea infracţiunii şi periculozitatea infractorului nu trebuie să se reflecte doar în natura, durata sau cuantumul acesteia, ci şi în modul de executare, pentru că, altfel, există riscul ca efortul depus pentru reintegrarea infractorului să producă efecte contrare scopului urmărit.
    7. Se arată că problema proporţionalităţii măsurilor aplicate unei persoane, raportat la gravitatea faptei săvârşite, a fost analizată şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 19 ianuarie 2021, pronunţată în Cauza Lăcătuş împotriva Elveţiei, paragraful 99, în Hotărârea din 9 iulie 2013, pronunţată în Cauza Vinter şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 89, precum şi în Decizia din 15 iunie 2017, pronunţată în Cauza Harkins şi Edwards împotriva Regatului Unit, paragraful 138.
    8. Judecătoria Suceava apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că prin stabilirea unor limite maxime ale pedepsei cu închisoarea de 5 ani, respectiv 7 ani, pentru infracţiunile în cazul cărora se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia, legiuitorul a înţeles să restrângă incidenţa acestor instituţii la faptele cu un grad redus de pericol social abstract. Totodată, instanţa reţine că susţinerea potrivit căreia legiuitorul s-ar fi îndepărtat de principiile enunţate în expunerea de motive a proiectului noului Cod penal nu poate fi primită. Expunerea de motive nu poate fi interpretată în sensul înlăturării tuturor limitelor impuse judecătorului în stabilirea pedepsei şi a modalităţii de executare, independent de gravitatea abstractă a infracţiunii. Nu în ultimul rând, instanţa arată că nu se poate reţine încălcarea principiului egalităţii, întrucât normele legale criticate nu instituie un tratament diferenţiat între inculpaţi aflaţi în situaţii similare. De asemenea, nu se poate constata nici încălcarea principiilor prevăzute de art. 1 din Constituţie, întrucât dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal reflectă voinţa legiuitorului.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, iar în subsidiar, neîntemeiată. În acest sens, arată că modalităţile de individualizare a executării pedepselor constituie o opţiune de politică legislativă, iar jurisprudenţa Curţii Constituţionale a statuat în mod constant asupra inadmisibilităţii unor asemenea critici. În susţinerea netemeiniciei excepţiei, se arată că dispoziţiile legale pretins neconstituţionale nu încalcă nici principiul egalităţii în faţa legii şi nici dispoziţiile europene la care autorul excepţiei face trimitere. Guvernul susţine că instituţia renunţării la aplicarea pedepsei şi cea a amânării aplicării pedepsei constituie situaţii excepţionale, reglementate de legiuitor în mod expres şi riguros condiţionate, şi că, în realitate, autoarea excepţiei urmăreşte adoptarea unei noi soluţii legislative care să extindă sfera de aplicare a acestor instituţii.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal, care au următorul conţinut:
    - Art. 80 alin. (2) lit. d): „Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă: [..] d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.“;
    – Art. 83 alin. (2): „Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.“

    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) - (5) referitoare la statul de drept, principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) - (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) - (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 148 alin. (2) referitoare la aplicarea cu prioritate a prevederilor tratatelor privind drepturile omului şi tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi dispoziţiilor art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitoare la principiile legalităţii şi proporţionalităţii infracţiunilor şi pedepselor.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei critică modul de reglementare a instituţiilor renunţării la aplicarea pedepsei şi amânării aplicării pedepsei, arătând că, potrivit dispoziţiilor art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, pentru fapta săvârşită, ar fi putut fi dispusă o soluţie de achitare şi aplicarea unei amenzi administrative, fiind astfel respectat principiul proporţionalităţii pedepsei. Cu privire la această susţinere, Curtea constată că neconstituţionalitatea invocată este dedusă din compararea celor două norme de drept, art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, respectiv art. 80 alin. (2) lit. d) şi art. 83 alin. (2) din Codul penal.
    16. Or, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională într-o jurisprudenţă constantă, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, şi Decizia nr. 123 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 19 mai 2021, paragraful 12).
    17. Curtea observă că instanţa de contencios constituţional a mai fost sesizată anterior cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal, referitoare la condiţiile negative care permit aplicarea soluţiilor de renunţare sau de amânare a aplicării pedepsei. În acest sens, prin Decizia nr. 485 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 15 noiembrie 2021, prin Decizia nr. 507 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 7 februarie 2025, şi prin Decizia nr. 286 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1153 din 19 noiembrie 2024, Curtea a respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. 80 şi 83 din Codul penal, întrucât autorii sesizărilor determinau neconstituţionalitatea textelor criticate prin compararea acestora cu prevederile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală.
    18. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate în susţinerea prezentei excepţii, Curtea constată că cele reţinute prin deciziile anterior menţionate sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză.
    19. Pentru aceste motive, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) şi ale art. 83 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de Maria-Anca-Luana Sfichi în Dosarul nr. 10.758/314/2020 al Judecătoriei Suceava.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andrei Grigoraş


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 529 din 23 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016