Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 527 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 527 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 146 din 25 februarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andrei Grigoraş    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Iulian Ghervase, Teodora Ghervase, Ştefan-Codrin Ghervase, Lucia-Cezara Ghervase şi Patricia Bocancea în Dosarul nr. 790/180/2021 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.931D/2021.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Mihai Lemnaru, din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Ion Ariton. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Se susţine că dispoziţiile art. 340 din Codul de procedură penală limitează sfera actelor procesuale ce pot fi atacate în faţa judecătorului de cameră preliminară, inclusiv pe cele care au efectul de a restrânge cadrul procesual. Totodată, se arată că dispoziţiile menţionate contravin prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi egalitatea în drepturi. Se precizează că excepţia a fost invocată într-o cauză având ca obiect infracţiunea de împiedicare sau îngreunare a circulaţiei pe drumurile publice, cauză în care a fost formulată o cerere de constituire ca parte civilă. În acest context, procurorul de caz a dispus respingerea cererii, motivând că infracţiunea în discuţie este una de pericol.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În susţinerea acestora invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 681 din 17 decembrie 2024 şi Decizia nr. 305 din 5 iunie 2025.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 28 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 790/180/2021, Judecătoria Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Iulian Ghervase, Teodora Ghervase, ŞtefanCodrin Ghervase, Lucia-Cezara Ghervase şi Patricia Bocancea într-o cauză penală în care au fost efectuate cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de împiedicare sau îngreunare a circulaţiei pe drumurile publice, prevăzută de art. 339 alin. (1) din Codul penal, excepţia fiind invocată în procedura prevăzută de art. 340 din Codul de procedură penală - Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată -, în cadrul căreia petenţii au solicitat desfiinţarea ordonanţelor Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău şi a prim-procurorului acestui parchet, prin care s-a respins, respectiv s-a menţinut soluţia de respingere a cererii lor de constituire ca parte civilă.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală prevede, în mod limitativ, posibilitatea formulării unei plângeri la judecătorul de cameră preliminară exclusiv împotriva soluţiilor de clasare. Se susţine că, asemenea situaţiei din cauza pendinte, în ipoteza respingerii de către procuror a cererii de constituire ca parte civilă, reglementarea actuală nu prevede o soluţie legislativă care să ofere persoanei vătămate ori succesorilor acesteia posibilitatea de a contesta măsura pe două trepte ierarhice.
    7. Autorii excepţiei arată că, deşi, potrivit art. 19 alin. (2) din Codul de procedură penală, acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se pot constitui parte civilă împotriva inculpatului şi/sau a părţii responsabile civilmente, exercitarea acestor drepturi a fost îngrădită în faza de urmărire penală prin respingerea cererii de constituire ca parte civilă, prin ordonanţa procurorului de caz, menţinută ulterior de prim-procuror ca urmare a soluţionării plângerii ierarhice formulate în temeiul art. 339 din Codul de procedură penală.
    8. În susţinerea pretinsei contrarietăţi dintre art. 16 din Constituţie şi art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, autorii excepţiei arată că, în reglementarea actuală, prin imposibilitatea de a contesta o altă soluţie decât cea de clasare, procurorul are posibilitatea să decidă, fără cale de atac, în mod discreţionar şi discriminatoriu, persoanele vătămate care se pot constitui parte civilă în procesul penal. În consecinţă, modalitatea de reglementare a art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu permite cenzurarea de către judecătorul de cameră preliminară a ordonanţelor procurorului prin care este respinsă cererea de constituire ca parte civilă, creează o inegalitate între persoanele vătămate, după cum cererea lor a fost admisă sau, dimpotrivă, respinsă.
    9. În motivarea pretinsei încălcări a dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul de acces liber la justiţie, prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie, autorii excepţiei arată că, prin imposibilitatea de a formula o plângere în faţa instanţei împotriva ordonanţei de respingere a cererii de constituire ca parte civilă, are loc, de facto, excluderea de către procuror a persoanei vătămate din cadrul procesului penal.
    10. Totodată, este invocat şi art. 24 alin. (1) din Constituţie, arătându-se că inexistenţa unei căi de atac, în faţa judecătorului de cameră preliminară, prin care să poată fi atacată o măsură procesuală ale cărei implicaţii limitează cadrul procesual reprezintă o încălcare a dreptului la apărare.
    11. Se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 726 din 6 decembrie 2016, arătându-se că motivarea procurorului, care a stat la baza soluţiei de respingere a cererilor de constituire ca părţi civile şi care, în esenţă, susţine că infracţiunea de împiedicare sau îngreunare a circulaţiei pe drumurile publice, prevăzută de art. 339 alin. (1) din Codul penal, este o infracţiune de pericol ce nu poate presupune constituirea de părţi civile, aduce atingere dreptului la un proces echitabil.
    12. Judecătoria Bacău - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând că legea penală oferă suficiente remedii judiciare pentru corectarea neregularităţilor din cursul urmăririi penale. Reglementarea posibilităţii de a ataca, în faţa judecătorului de cameră preliminară, actele şi măsurile procurorului ar aduce atingere principiului judecării procesului într-un termen rezonabil şi ar favoriza tergiversarea cauzelor prin formularea unor plângeri cu rea-credinţă.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 340 din Codul de procedură penală.
    17. Referitor la stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, precum şi Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenţei anterior amintite, determinarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este o operaţiune care, pe lângă existenţa unor condiţionări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita şi o apreciere obiectivă a Curţii Constituţionale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. O atare concepţie se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituţionalitate exercitat pe cale de excepţie.
    18. Examinând actele dosarului şi motivarea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă, însă, că sunt criticate numai prevederile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.“
    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul legal criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma exigenţelor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate cu privire la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că autorii acesteia îşi întemeiază criticile pe starea de discriminare rezultată din modul de soluţionare a unor cereri/plângeri de către procuror, şi nu pe o discriminare rezultată intrinsec din modul de reglementare a textului supus controlului de constituţionalitate.
    21. În speţă se arată că textul criticat creează discriminare între persoanele cărora procurorul le-a admis cererea de constituire ca parte civilă şi persoanele cărora această cerere le-a fost respinsă. Or, Curtea reţine că discriminarea nu poate rezulta din aplicarea sau interpretarea diferită a legii de către instanţe, ci doar din conţinutul normativ al dispoziţiilor legale criticate, motiv pentru care aceste critici nu pot fi primite.
    22. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arătând că diferenţa de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, numai atunci când autorităţile statale introduc distincţii între situaţii analoage şi comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă (a se vedea, în acest sens, hotărârile din 6 aprilie 2000 şi 29 aprilie 2002, pronunţate în cauzele Thlimmenos împotriva Greciei, paragraful 44, şi Pretty împotriva Regatului Unit, paragraful 88). Totodată, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    23. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Constituţie, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma exigenţelor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a dispoziţiilor art. 24 din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare.
    24. Astfel, prin Decizia nr. 476 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 917 din 14 noiembrie 2019, precum şi prin Decizia nr. 635 din 21 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 26 aprilie 2024, Curtea a respins excepţiile de neconstituţionalitate ale prevederilor art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală ca neîntemeiate.
    25. Pentru a pronunţa această soluţie, prin Decizia nr. 476 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 14, şi prin Decizia nr. 635 din 21 noiembrie 2023, precitată, paragraful 14, Curtea a reţinut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul soluţionării plângerilor împotriva actelor procurorului este atributul legiuitorului, exercitat în temeiul competenţei conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie.
    26. Curtea a subliniat că legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, însă în formele şi modalităţile instituite de lege. Aşadar, prin limitarea posibilităţii de a fi atacate în faţa unui judecător, în condiţiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, doar a ordonanţelor procurorului prin care s-a dispus clasarea, nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiţie, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării dreptului fundamental prevăzut de dispoziţiile art. 21 din Constituţie.
    27. În continuare, Curtea reţine că, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008), art. 21 din Constituţie se referă la posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit instanţelor de judecată pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, nicio lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept.
    28. Or, prin Decizia nr. 635 din 21 noiembrie 2023, precitată, paragraful 16, s-a arătat că, odată rezolvată de către procuror, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, cauza penală poate fi supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară - în funcţie de soluţia procurorului -, astfel încât partea interesată să aibă posibilitatea de a critica inclusiv actele procurorului care au fundamentat soluţia dispusă de acesta. Astfel, atunci când procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată, cauza ajunge în faza camerei preliminare, fază în care, potrivit dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În cazul în care procurorul emite o ordonanţă prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, pe calea plângerii reglementate de dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală, la judecătorul de cameră preliminară, în faţa căruia, în condiţiile art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală - dacă în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală -, petentul şi intimaţii pot formula cereri şi pot ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. În sfârşit, atunci când procurorul emite o ordonanţă prin care renunţă la urmărirea penală, ordonanţa astfel pronunţată este verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală. Ulterior, această ordonanţă se transmite, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, iar în faţa acestuia persoana care a făcut sesizarea, părţile, suspectul, persoana vătămată ori altă persoană interesată pot invoca aspecte de nelegalitate şi/sau netemeinicie a soluţiei pronunţate, în condiţiile art. 318 alin. (12), (14) şi (15) din Codul de procedură penală.
    29. În consecinţă, Curtea reţine că textul de lege criticat nu aduce atingere nici dreptului de acces liber la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil, întrucât, potrivit reglementărilor antemenţionate, persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală are posibilitatea de a uza de remediile legale în faţa instanţei de judecată. De altfel, potrivit art. 20 din Codul de procedură penală constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti.
    30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor precitate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iulian Ghervase, Teodora Ghervase, Ştefan-Codrin Ghervase, Lucia-Cezara Ghervase şi Patricia Bocancea în Dosarul nr. 790/180/2021 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andrei Grigoraş


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 527 din 23 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016