Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 526 din 22 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 526 din 22 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 490 din 26 mai 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Victor Viorel Gavriş în Dosarul nr. 76/111/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.041D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate vizează o măsură de protecţie socială în considerarea raporturilor pe care beneficiarul le avea cu persoana decedată, premisa fiind aceea că persoana decedată, prin obligaţiile ce rezultă din raporturile de familie, a avut rolul de susţinător al familiei sale, iar dispariţia sa afectează nivelul de trai al celor aflaţi în întreţinerea sa. Aceasta este raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut condiţia de la art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 prin raportare la lit. a) şi b) din acelaşi articol de lege.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 76/111/2020, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Victor Viorel Gavriş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că în anul 2008, la vârsta de 33 de ani, a fost încadrat în gradul II de invaliditate şi că până la decesul tatălui său, în anul 2019, a trăit din pensia de invaliditate şi din pensia pentru limită de vârstă a tatălui său. După decesul acestuia, a solicitat acordarea pensiei de urmaş, însă aceasta i-a fost refuzată, în temeiul art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010, întrucât invaliditatea a intervenit în afara vârstelor prevăzute de acest text de lege - 16 ani, respectiv 26 de ani.
    6. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale, întrucât instituie o diferenţă de tratament în ceea ce priveşte acordarea pensiei de urmaş între descendenţii care la data ivirii invalidităţii aveau vârsta de maximum 26 de ani, cărora li se recunoaşte dreptul la pensie de urmaş, şi cei care la data ivirii invalidităţii aveau peste 26 de ani, care sunt excluşi de la acordarea aceleiaşi pensii. Consideră că sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 22 alin. (1) şi ale art. 50, precum şi prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    7. Autorul excepţiei mai arată că textul legal criticat instituie o diferenţă de tratament în funcţie de un criteriu independent de voinţa şi controlul persoanei bolnave, astfel că este inechitabil. Diferenţa de tratament, întemeiată pe momentul intervenirii invalidităţii, este contrară şi prevederilor constituţionale care consacră dreptul persoanelor cu handicap la protecţie socială. În plus, aminteşte că cele mai multe persoane bolnave sunt întreţinute de familii, astfel că decesul membrilor familiei determină dificultăţi financiare pentru persoana bolnavă. Prin urmare, este încălcat şi art. 22 alin. (1) din Constituţie, referitor la dreptul la viaţă, integritate fizică şi psihică a persoanei.
    8. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora:
    "Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
    a) până la vârsta de 16 ani;
    b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
    c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b)."

    14. Autorul excepţiei consideră că art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 este contrar următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap. De asemenea, susţine că sunt înfrânte şi prevederile art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia critică diferenţa dintre persoanele care se regăsesc în ipoteza art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010, respectiv acelea care pot beneficia de pensie de urmaş dacă au o cauză de invaliditate apărută până la 16 ani, respectiv până la 26 de ani, în cazul în care au urmat studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, pe de o parte, şi cele a căror cauză de invaliditate a intervenit după ce aceste vârste au fost depăşite şi care nu mai pot beneficia de pensie de urmaş în temeiul textului de lege criticat, pe de altă parte.
    16. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).
    17. Curtea constată că, în reglementarea dreptului la pensie, potrivit Legii nr. 263/2010, unul dintre principiile fundamentale ale sistemului public de pensii îl reprezintă contributivitatea, consacrată în art. 2 lit. c) din această lege, principiu potrivit căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
    18. Legiuitorul a instituit unele excepţii de la acest principiu, iar unele dintre aceste excepţii privesc şi ipotezele art. 84 lit. a) şi b) din Legea nr. 263/2010, care consacră dreptul la pensie de urmaş pentru copiii până la vârsta de 16 ani, respectiv până la 26 de ani, dacă sunt continuate studiile.
    19. Aceste texte de lege sunt o expresie a prevederilor constituţionale ale art. 49 alin. (1), care se referă la protecţia copiilor şi a tinerilor, şi ale art. 32 alin. (1), referitor la dreptul la învăţătură, oferind posibilitatea copiilor pensionarului decedat să beneficieze de pensia de urmaş până la împlinirea vârstei şi finalizarea studiilor care le asigură posibilitatea integrării în muncă şi de a-şi asigura singuri venitul necesar traiului. Art. 84 lit. b) din Legea nr. 263/2010 stabileşte o vârstă limită până la care se poate acorda pensia de urmaş, respectiv 26 de ani, subliniind faptul că acest tip de pensie nu trebuie confundat cu o formă de eludare a obligaţiei contributivităţii la sistemul public de pensii, prin continuarea, la nesfârşit, a studiilor.
    20. Dispoziţiile art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 derogă însă de la această limitare, prevăzând dreptul la pensie de urmaş pe toată durata invalidităţii, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care persoana se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b). Justificarea acestei derogări este aceea că, în măsura în care decesul părintelui şi cauza de invaliditate au intervenit într-o perioadă în care persoana nu a împlinit vârsta ori nu a finalizat studiile necesare integrării în muncă şi nu a fost niciodată capabilă să muncească, asigurându-şi veniturile necesare traiului, atunci sistemul public de pensii va prelua sarcina susţinerii acesteia, în temeiul contribuţiei realizate de părintele decedat, pe toată durata invalidităţii.
    21. Situaţia este cu totul diferită în cazul persoanelor care, depăşind vârsta de 26 de ani, au avut posibilitatea de a se integra în muncă şi de a contribui la sistemul public de pensii, nefiind, la împlinirea acestei vârste, încadrate într-un grad de invaliditate. Prin urmare, nu se poate susţine că diferenţa de tratament juridic invocată de autorul excepţiei este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate juridică, aşa încât, dacă la situaţii de fapt asemănătoare trebuie să corespundă un tratament juridic egal, la situaţii de fapt diferite tratamentul juridic poate fi diferit (Decizia nr. 398 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 27 septembrie 2023).
    22. Dispoziţiile art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 nu sunt contrare nici prevederilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi ale art. 50 din Constituţie, întrucât persoana cu grad de invaliditate are dreptul la alte măsuri de protecţie socială şi la alte drepturi de asigurări sociale prevăzute de lege, aşa cum este şi pensia de invaliditate.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Viorel Gavriş în Dosarul nr. 76/111/2020 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 84 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 526 din 22 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016