Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 526 din 17 iulie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 partea introductivă teza a treia şi ale art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 526 din 17 iulie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 partea introductivă teza a treia şi ale art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 63 din 25 ianuarie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1 teza a treia şi ale art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Conex Prahova - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.240/1/2016 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 487D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 422/R din 20 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.240/1/2016, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 paragraful 1 teza a treia şi ale art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Conex Prahova - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii civile.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât termenul de o lună în cadrul căruia poate fi declarată calea de atac a revizuirii curge de la pronunţarea hotărârii date de instanţa de recurs după evocarea fondului. Se apreciază că, până la momentul luării la cunoştinţă de conţinutul întregii hotărâri, părţile nu sunt în măsură să aprecieze în mod corect şi pertinent dacă, în evocarea fondului, instanţa de recurs s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut. Minuta pronunţată în şedinţă publică de către instanţa de recurs şi publicată pe portalul instanţelor judecătoreşti nu conţine toate informaţiile necesare părţii pentru a aprecia cu privire la incidenţa motivului de revizuire menţionat.
    6. Prin instituirea unui termen care curge de la pronunţare şi care forţează partea să formuleze revizuire înaintea motivării hotărârii se ajunge la situaţii absurde, în care motivarea este influenţată de cererea de revizuire, ceea ce neagă încă o dată dreptul părţii de acces la o instanţă imparţială în condiţiile în care o cerere de revizuire corect întemeiată pe conţinutul dispozitivului va putea fi invalidată de considerentele hotărârii.
    7. Pentru aceste motive se impune declararea ca neconstituţională a prevederii art. 324 referitoare la termenul de declarare a revizuirii de la pronunţare sau acceptarea că această prevedere este constituţională numai în măsura în care dispozitivul hotărârii nu evocă fondul.
    8. Acest text de lege care impune declararea căii de atac de la momentul pronunţării hotărârii, dată la care partea este în imposibilitate de a cunoaşte motivele avute în vedere de instanţă, este o dovadă a încălcării accesului liber la justiţie.
    9. Se afirmă că există discriminare în situaţia în care două categorii de persoane sunt tratate diferit în lipsa unei justificări rezonabile. În situaţia de faţă, persoanele cărora li s-a comunicat hotărârea judecătorească beneficiază de un termen suficient de 30 de zile. Totuşi, partea căreia nu i s-a comunicat hotărârea judecătorească va beneficia de un termen mai scurt, fără să poate fi reţinută nicio culpă sau sancţiune. Nu există nicio diferenţă obiectivă sau raţională între cele două categorii de persoane şi totuşi legea introduce această discriminare. Prezumţia de comunicare a unei hotărâri judecătoreşti încă de la pronunţare, în condiţiile în care pentru subiectul tratat tocmai considerentele neredactate sunt cele mai relevante, este de natură să înfrângă principiul înscris la art. 16 raportat la art. 21 din Constituţie.
    10. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Aceasta arată că, în ceea ce priveşte accesul liber la justiţie prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie, acest lucru presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, însă legiuitorului îi revine competenţa exclusivă de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, aceasta fiind soluţia care rezultă în mod neechivoc din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie potrivit cărora „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Aşadar, Constituţia nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiţii sau reguli de procedură în privinţa exercitării drepturilor procesuale. Din contră, legiuitorului îi revine competenţa exclusivă de a stabili reguli privind desfăşurarea proceselor.
    11. Ca o consecinţă, stabilirea condiţiilor pentru sesizarea instanţelor de judecată, inclusiv sub aspectul hotărârilor judecătoreşti care pot forma obiectul cererii de revizuire, respectiv al termenului procedural de formulare a cererii în discuţie şi al momentului de la care acesta începe să curgă, nu reprezintă o îngrădire a accesului la justiţie, câtă vreme aceste limitări nu aduc atingere dreptului amintit în substanţa sa. Dimpotrivă, prin instituirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de revizuire şi a punctului de început al termenului de introducere a acesteia legiuitorul a urmărit respectarea principiului securităţii şi stabilitatea raporturilor juridice, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o cale extraordinară de atac, de retractare, iar nu de reformare.
    12. Din aceeaşi perspectivă, instanţa apreciază că nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, instituirea unor condiţii pentru sesizarea instanţelor de judecată cu o cerere de revizuire nereprezentând o restrângere a exerciţiul dreptului procesual al revizuentului, ci o modalitate prin care legiuitorul a urmărit prevenirea exercitării abuzive a dreptului procesual, respectiv asigurarea protecţiei drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 322 alin. 1 teza a treia şi ale art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 322 partea introductivă teza a treia şi ale art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins:
    - Art. 322 alin. 1 teza a treia:
    "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
    1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;"

    – Art. 324 alin. 1 pct. 1:
    "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:
    1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 al. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 al. 2 de la pronunţarea ultimei hotărâri;."


    17. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să îşi producă efecte juridice în cauza de faţă.
    18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se constată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituţionale.
    20. Astfel, prin Decizia nr. 214 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008, Decizia nr. 1.083 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, şi Decizia nr. 817 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009 şi Decizia nr. 1.663 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010, Curtea a reţinut că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunţării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţa de judecată la data pronunţării. De aceea, formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoaşterea argumentării instanţei, care a stat la baza pronunţării hotărârii atacate.
    21. Totodată, Curtea a statuat că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil.
    22. De asemenea, prin Decizia nr. 235 din 5 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, Curtea a statuat că prin art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu a înţeles să stabilească un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite, şi, în aceste condiţii, părţilor interesate nu li se încalcă accesul liber la justiţie, atâta vreme cât pot sesiza instanţele judecătoreşti în termenul legal cu cererea de revizuire.
    23. În ceea ce priveşte prevederile art. 322 partea introductivă teza a treia, Curtea reţine faptul că s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 258 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale.
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    25. În aceste condiţii, Curtea constată că nu poate reţine încălcarea art. 16 şi art. 21 din Constituţie. Aşadar, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale şi, prin urmare, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Conex Prahova - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 2.240/1/2016 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 322 partea introductivă teza a treia şi ale art. 324 alin. 1 pct. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 iulie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016