Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 525 din 24 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 525 din 24 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 525 din 24 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 936 din 21 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 2.360/62/2017 al Tribunalului Braşov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.421D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca devenită inadmisibilă. Invocă în acest sens Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală şi ale art. 4 din Codul penal.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.360/62/2017, Tribunalul Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată din oficiu de instanţa de judecată cu ocazia soluţionării unei contestaţii la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată, autoare a acesteia, susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, în măsura în care nu recunosc efectele prevăzute de dispoziţiile art. 4 din Codul penal în cazul dezincriminării faptei ca urmare a declarării ca neconstituţională a normei de incriminare, în condiţiile lipsei intervenţiei Parlamentului sau Guvernului pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Apreciază că soluţia legislativă „care exclude de la posibilitatea înlăturării pentru viitor a efectelor unei condamnări fundamentate pe un text dezincriminat ca urmare a neintervenţiei legiuitorului în termen de 45 de zile după declararea acestuia ca neconstituţional, în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute pentru situaţia unei condamnări bazate pe un text dezincriminat ca efect al apariţiei unei legi“, încalcă principiul egalităţii în faţa legii.
    6. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. Cât priveşte soluţia de inadmisibilitate, reţine că autorul excepţiei tinde la modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului, în sensul în care decizia de constituţionalitate sub rezervă de interpretare a unei dispoziţii de incriminare să atragă pentru cel condamnat aceleaşi consecinţe juridice ca şi legea penală de dezincriminare. Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În ceea ce priveşte soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, reţine că deciziile interpretative pronunţate de Curtea Constituţională nu sunt echivalente dispoziţiilor de abrogare şi nici nu produc efecte similare acestora. Astfel, prin deciziile de constituţionalitate sub rezervă de interpretare, Curtea Constituţională, în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei, statuează că numai o anumită interpretare a normei supuse controlului este constituţională, excluzând orice alte interpretări posibile. Aşadar, ca efect al unei asemenea decizii, norma criticată rămâne în vigoare, iar pentru viitor nu mai poate primi din partea instanţelor de judecată sau organelor administrative decât interpretarea pe care instanţa de contencios constituţional a identificat-o drept conformă Legii fundamentale. Prin comparaţie, abrogarea este un eveniment legislativ ce determină ieşirea din vigoare pentru viitor a prevederii supuse abrogării, ca expresie a voinţei legiuitorului. În plus, dacă prevederea abrogată este o normă de incriminare, în măsura în care infracţiunea respectivă are un singur sediu normativ, dispoziţia de abrogare se califică drept o lege penală de dezincriminare, aşa încât va produce efecte nu doar pentru viitor, ci şi retroactiv, inclusiv pentru faptele definitiv judecate la data intrării sale în vigoare. Câtă vreme, potrivit art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, a aplica o decizie a Curţii Constituţionale într-o cauză care era soluţionată definitiv la momentul publicării acesteia şi în care nu s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate înseamnă a încălca tocmai principiul constituţional al efectelor ex nunc ale deciziilor Curţii Constituţionale (Decizia nr. 126 din 3 martie 2016).
    8. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere exprimat în Decizia Curţii Constituţionale nr. 381 din 27 mai 2015, în sensul că dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, având în vedere că se aplică în mod egal tuturor destinatarilor normei juridice.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală. Din motivarea criticii, reiese că aceasta priveşte, în realitate, numai dispoziţiile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 4 şi 6 din Codul penal.“
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, instanţa de judecată, autoare a excepţiei, invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, este neconstituţională, respectiv că soluţia legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituţională.
    14. Prin decizia mai sus menţionată, paragrafele 58 şi 59, instanţa de control constituţional a statuat că orice decizie de admitere a Curţii Constituţionale referitoare la o normă de incriminare care are ca efect dezincriminarea totală sau parţială a unei infracţiuni sau care influenţează, în sensul reducerii, limita maximă a pedepsei prevăzute de lege pentru o anumită infracţiune (a se vedea în acest sens Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, paragraful 1010) intră în sfera de reglementare a dispoziţiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală şi ale art. 4 din Codul penal. Astfel, întrucât efectele deciziei de admitere, pronunţate de Curtea Constituţională, privind o normă de incriminare trebuie să fie imediate, aplicabile atât în cauzele pendinte, cât şi în cele definitiv judecate, şi independent de pasivitatea legiuitorului, Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede şi decizia Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, precum şi soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu efectele unei legi penale de dezincriminare, afectează prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (12) privind stabilirea şi aplicarea pedepsei şi ale art. 147 alin. (1) şi (4) referitor atât la încetarea efectelor juridice ale normelor de incriminare constatate ca fiind neconstituţionale, cât şi la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi prevederile art. 7 („Nicio pedeapsă fără lege“) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018, mai sus menţionată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă.
    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 2.360/62/2017 al Tribunalului Braşov - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Cristina Puică


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016