Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 523 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 523 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 389 din 8 mai 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Duţă          │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 38.375/3/2019/a2 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.711D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere, în mod esenţial, accesului liber la justiţie. Obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este prevăzută de lege, iar limitarea căilor de atac se justifică prin lipsa de complexitate a demersului judiciar. Totodată, apreciază că instituirea obligaţiei de timbrare a cererii de recuzare are caracterul unei măsuri apte să descurajeze utilizarea abuzivă a acestui incident procedural în scopul tergiversării soluţionării cauzei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 21 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 38.375/3/2019/a2, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru formulate în cadrul unei cereri de recuzare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin instituirea unei singure căi de contestare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru - cererea de reexaminare fiind soluţionată de aceeaşi instanţă - legiuitorul restrânge dreptul la un recurs efectiv, contrar art. 129 din Constituţie şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Limitarea posibilităţilor de control asupra legalităţii taxării poate conduce la anularea cererii sau a unor capete de cerere ca netimbrate, ceea ce afectează dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie.
    6. Totodată, autorul susţine că stabilirea unei taxe judiciare de timbru de 100 lei pentru cererile de recuzare este disproporţionată şi excesivă. În cursul procesului, justiţiabilul se poate confrunta cu numeroase situaţii care reclamă formularea unor cereri de recuzare, astfel încât cuantumul total al taxelor judiciare de timbru devine împovărător şi descurajează exercitarea acestui drept procesual. În acest fel, accesul liber la justiţie este îngrădit, contrar art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţie, reglementare echivalând cu o supraimpozitare a unei cereri incidentale, fiind chiar mai oneroasă decât taxa datorată pentru anumite cereri principale de valoare mai mare.
    7. Autorul compară cuantumul taxei judiciare de timbru cu pragurile prevăzute de legislaţia privind ajutorul public judiciar, arătând că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, beneficiază de sprijin doar persoanele cu venituri foarte reduse, sub nivelul de 300 lei/lună pe membru de familie. Prin urmare, taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recuzare este disproporţionată în raport cu realităţile economice, ceea ce echivalează cu o limitare indirectă a accesului liber la justiţie. În susţinerea acestei idei, autorul invocă şi dispoziţiile art. 56 din Constituţie privind obligaţia cetăţenilor de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice, coroborate cu prevederile constituţionale ale art. 47 şi 57, subliniind că sarcinile fiscale trebuie să fie proporţionale şi rezonabile. Or, instituirea unei taxe judiciare de timbru fixe de 100 lei/judecător, fără raportare la situaţia economică a justiţiabilului, este, în opinia autorului, excesivă şi neconstituţională.
    8. În plus, autorul consideră că reglementarea este discriminatorie, întrucât autorităţile publice beneficiază de scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru, în timp ce particularii sunt obligaţi să suporte aceste costuri. O asemenea diferenţă de tratament contravine principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţie.
    9. În concluzie, autorul excepţiei susţine că prevederile criticate afectează actul de justiţie, constituind o barieră nejustificată în calea exercitării drepturilor procesuale ale justiţiabililor, şi, în consecinţă, sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate.
    10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu aduc atingere accesului liber la justiţie, întrucât acest drept nu echivalează cu gratuitatea serviciului public al justiţiei. În jurisprudenţa sa, prin deciziile nr. 87 din 20 ianuarie 2009, nr. 808 din 19 mai 2009 şi nr. 358 din 24 septembrie 2013, Curtea a statuat că regula este cea a timbrării acţiunilor, scutirile având caracter de excepţie, expres prevăzute de lege. Obligaţia de plată a taxelor judiciare, precum şi excepţiile instituite de lege se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii similare, neexistând discriminări contrare art. 16 din Constituţie. Referitor la cuantumul taxei pentru cererea de recuzare, Guvernul susţine că stabilirea acestuia în funcţie de numărul participanţilor vizaţi este justificată de necesitatea descurajării cererilor abuzive şi a asigurării celerităţii procesului, iar în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 39 alin. (1), acestea instituie o normă procedurală menită să garanteze soluţionarea rapidă a cererii de reexaminare, soluţia legislativă criticată realizând un just echilibru între interesele individuale ale părţilor şi buna administrare a justiţiei, în acord cu principiul proporţionalităţii.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 9 lit. a):
    " Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:
    a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;"

    – Art. 39 alin. (1): „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“

    16. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 privind statul român, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, astfel cum acestea se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, astfel cum acestea se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţie.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, statuând, în mod constant, în jurisprudenţa sa, că accesul liber la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţie, nu echivalează cu gratuitatea serviciului public al justiţiei.
    18. Astfel, prin Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, şi Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, Curtea a statuat că instituirea unor taxe judiciare de timbru reprezintă expresia obligaţiei constituţionale prevăzute de art. 56 alin. (1), potrivit căreia cetăţenii au îndatorirea să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice, iar accesul la justiţie nu presupune ca toate cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie să fie suportate exclusiv de stat. Prin urmare, este legitim ca persoanele care se adresează instanţelor să contribuie, în mod proporţional şi rezonabil, la susţinerea acestui serviciu public.
    19. Referitor la critica privind cuantumul taxei judiciare de timbru pentru cererea de recuzare, Curtea a observat că legiuitorul este liber să stabilească atât nivelul taxelor, cât şi eventualele excepţii sau scutiri, cu respectarea principiului proporţionalităţii şi a exigenţelor constituţionale. În acest sens, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 19, şi Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, paragraful 25, Curtea a reţinut că stabilirea unei taxe pentru cererea de recuzare are ca finalitate descurajarea exercitării abuzive a acestui drept procesual, susceptibilă de a tergiversa soluţionarea cauzei, şi asigurarea desfăşurării procesului într-un termen rezonabil. Totodată, prin Decizia nr. 479 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 ianuarie 2018, paragraful 18, Curtea a arătat că obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru se aplică deopotrivă tuturor persoanelor aflate în situaţii similare, astfel încât nu poate fi reţinută o discriminare contrară art. 16 din Constituţie.
    20. În ceea ce priveşte critica adusă art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea a constatat că reglementarea procedurii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru constituie un incident procedural, prealabil soluţionării fondului, menit să asigure celeritatea procesului şi să evite tergiversarea acestuia prin exercitarea unor căi de atac suplimentare. În acest sens, prin paragraful 13 al Deciziei nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, prin paragraful 13 al Deciziei nr. 682 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 20 aprilie 2023, precum şi prin paragrafele 18 şi 19 ale Deciziei nr. 182 din 4 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 1 august 2023, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată este una proporţională, care urmăreşte realizarea unui just echilibru între interesele individuale ale părţilor şi cele ce ţin de buna administrare a justiţiei. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile criticate nu aduc atingere dreptului de acces la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, iar diferenţele de tratament juridic invocate de autorul excepţiei nu se circumscriu noţiunii de discriminare interzisă de art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţie.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    22. În final, cu privire la celelalte susţineri ale autorului excepţiei, Curtea reţine că acestea se reduc la simple aprecieri personale şi formulări cu caracter retoric, prin care se exprimă un dezacord subiectiv faţă de soluţia legislativă criticată, fără a se contura o veritabilă critică de constituţionalitate.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 38.375/3/2019/a2 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Duţă

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 523 din 23 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 523 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 523 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru