Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 522 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 522 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 187 din 11 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Duţă          │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice: secţiunea 4 - art. 17 alin. (2) şi secţiunea 6 - art. 22, excepţie ridicată de Claudiu Ştefan Ţăndăreanu în Dosarul nr. 9.428/2/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.996D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia analizată, respectiv cea a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 13 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 9.428/2/2017/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice: secţiunea 4 - art. 17 alin. (2) şi secţiunea 6 - art. 22. Excepţia a fost ridicată de Claudiu Ştefan Ţăndăreanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de recurs formulate de autor împotriva unei sentinţe civile prin care i-a fost respinsă cererea de anulare a unui act administrativ.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prin procedura de adoptare a dispoziţiilor legale criticate a fost încălcat principiul bicameralismului, întrucât între formele legii adoptate de cele două Camere ale Parlamentului există o deosebire majoră de conţinut juridic, acestea având, totodată, o configuraţie semnificativ diferită, diferenţe care nu se limitează numai la soluţii legislative din cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017, pe care prima Cameră nu le-a analizat, ci vizează şi instituirea unei forme de salarizare a specialiştilor IT - care nu constituia obiectul de reglementare al legii criticate în forma sa iniţială (neexistând o grilă de salarizare a specialiştilor IT în forma adoptată de Senat). Astfel, în ceea ce priveşte reglementarea specialiştilor IT, se constată că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esenţă, contrară sublinierii exprese realizate în expunerea de motive (care propunea majorarea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice), modificare ce vizează reducerea drastică a nivelului de salarizare a specialiştilor IT, spre deosebire de restul salariilor personalului plătit din fonduri publice, chiar de întreg personalul din domeniul justiţiei. În susţinerea excepţiei, autorul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a reţinut încălcarea principiului bicameralismului.
    6. În ceea ce priveşte încălcarea art. 111 alin. (1) şi a art. 138 alin. (5) din Constituţie, autorul excepţiei susţine că forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică şi completează proiectul votat de Senat, prin adoptarea unei grile de salarizare pentru specialiştii IT, ceea ce generează cheltuieli din fonduri publice, cheltuieli pentru care nu a fost indicată sursa de finanţare, şi nici nu a fost prezentat impactul bugetar al acestor modificări legislative.
    7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice: secţiunea 4 - art. 17 alin. (2) şi secţiunea 6 - art. 22. Însă, potrivit notelor autorului excepţiei, depuse în motivarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
    12. Prevederile criticate au următorul conţinut:
    - Art. 17 alin. (2) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017: „Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul judecătoriilor şi al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II şi III.“;
    – Art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017:
    "(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B nr. crt. 4.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.
(3) Salariul de bază se stabileşte potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A nr. crt. 6 pentru agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi cap. I lit. B nr. crt. 4 pentru ofiţerii de poliţie judiciară. Şefii de birou din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar şefii de serviciu de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de prevederile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Indemnizaţiile de încadrare sau salariile de bază, precum şi alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit legii."

    13. Autorul excepţiei apreciază că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (2) privind structura Parlamentului, ale art. 75 cu privire la sesizarea Camerelor, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5) referitoare la bugetul public naţional.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 290 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 28 august 2024, Decizia nr. 101 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 22 august 2023, Decizia nr. 283 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 12 iulie 2021, Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020, precum şi Decizia nr. 710 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 28 ianuarie 2021, prin care au fost respinse, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate invocate.
    15. Astfel, în ceea ce priveşte principiul bicameralismului, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020, precitată, paragraful 36, că există două criterii esenţiale pentru a constata încălcarea principiului bicameralismului: existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere şi existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între aceste forme. Doar întrunirea simultană a acestor condiţii poate conduce la constatarea unei încălcări a Constituţiei, întrucât numai astfel se poate aprecia că prima Cameră a fost „eliminată, în fapt, din procesul legislativ“, iar Camera decizională a fost plasată pe o poziţie privilegiată.
    16. Prin Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020, paragraful 38, Curtea a subliniat că principiul bicameralismului nu presupune identitatea soluţiilor legislative între Camere, Camera decizională având posibilitatea să modifice forma adoptată de Camera de reflecţie, cu condiţia să nu fie schimbat obiectul esenţial al reglementării. Negarea acestei libertăţi ar echivala cu golirea de conţinut a rolului constituţional al Camerei decizionale şi ar conduce la un „veritabil mimetism“, incompatibil cu logica unui Parlament bicameral.
    17. Aplicând aceste criterii la situaţia de fapt, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 101 din 16 martie 2023, precitată, paragrafele 20 şi 21, că, în ceea ce priveşte Legea-cadru nr. 153/2017 deşi au existat diferenţe între forma adoptată de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor în privinţa salarizării specialiştilor IT, acestea nu au constituit deosebiri majore de conţinut juridic şi nu au dat naştere unei configuraţii normative semnificativ diferite. Obiectul de reglementare a rămas acelaşi - salarizarea personalului plătit din fonduri publice -, astfel încât dispoziţiile art. 61 şi 75 din Constituţie nu au fost încălcate.
    18. Această jurisprudenţă se coroborează cu soluţiile anterioare ale Curţii prin care au fost respinse critici similare. Astfel, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020 că nu orice diferenţă între formele adoptate de cele două Camere echivalează cu încălcarea principiului bicameralismului, ci numai acele diferenţe care modifică obiectul reglementării sau concepţia de ansamblu a legii. În acelaşi sens, Curtea a reţinut, prin paragraful 39 al Deciziei nr. 704 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 1 februarie 2021, că adaptările operate de Camera decizională sunt permise şi fireşti într-un proces legislativ, atât timp cât nu alterează substanţa reglementării. Tot astfel, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 82 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 13 mai 2022, paragraful 15, că principiul bicameralismului este respectat atunci când forma adoptată de Camera decizională nu modifică substanţial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configuraţia propunerii legislative.
    19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 111 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia nr. 101 din 16 martie 2023, paragraful 22, Curtea a statuat că obligaţia de informare a Parlamentului de către Guvern este impusă numai în situaţia în care iniţiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. În cauza analizată, s-a constatat că Senatul a solicitat punctul de vedere al Guvernului, iar acesta a transmis un document oficial cuprinzând inclusiv analiza impactului bugetar, motiv pentru care obligaţia constituţională de colaborare a fost respectată.
    20. Cu privire la critica raportată la art. 138 alin. (5) din Constituţie, prin Decizia nr. 101 din 16 martie 2023, paragrafele 2426, Curtea a constatat că Legea-cadru nr. 153/2017 instituie un sistem unitar de salarizare finanţat din bugetul general consolidat al statului, ceea ce înseamnă că sursa de finanţare este determinată. De asemenea, Curtea a reţinut că aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de oportunitate politică, aparţinând relaţiei dintre Parlament şi Guvern. Mai mult, s-a constatat că grila de salarizare aplicată specialiştilor IT a avut ca efect reducerea cheltuielilor bugetare, contrazicând astfel susţinerile autorului excepţiei.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Claudiu Ştefan Ţăndăreanu în Dosarul nr. 9.428/2/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Duţă

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 522 din 23 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 522 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 522 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice