Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 522  din 22 octombrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 522 din 22 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 420 din 7 mai 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Ciprian-Doru Todea-Moga în Dosarul nr. 1.237/102/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.846D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate instituie o excepţie de la regula ocupării posturilor prin concurs, aspect ce intră în marja de apreciere a legiuitorului cu privire la condiţiile de exercitare a unei profesii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.237/102/2019, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Ciprian-Doru Todea-Moga într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a deciziei de încetare a contractelor de muncă cu timp parţial (integrare clinică), precum şi anularea deciziei de anulare a contractului de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi repunerea în situaţia anterioară, cu plata unor despăgubiri, cauză aflată în etapa procesuală a apelului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 6 alin. (4) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituţionale în măsura în care sunt interpretate că prevăd un caz de încetare de drept/din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă al medicului care a fost integrat o perioadă mai mică de 5 ani şi al cărui contract cu instituţia de învăţământ superior medical a încetat. Arată că noţiunea de integrare clinică este definită în art. 35 din Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 140/1.515/2007 pentru aprobarea Metodologiei în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, ca fiind activitatea integrată desfăşurată de către personalul didactic din învăţământul superior medical prin cumul de funcţii, în baza unui contract individual de muncă cu jumătate de normă, în unităţile sanitare unde funcţionează catedra sau disciplina didactică.
    6. În opinia autorului excepţiei, textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu poate fi interpretat ca instituind un caz de încetare a contractului individual de muncă, ci, din contră, prevede posibilitatea medicului de a opta pentru continuarea raporturilor de muncă cu normă întreagă cu unitatea spitalicească, în situaţia îndeplinirii condiţiilor stipulate de acest text de lege. În acest sens, arată că încetarea contractului de muncă prin manifestarea unilaterală a voinţei angajatorului nu se poate realiza decât în cazurile limitativ prevăzute de prevederile art. 56 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, între aceste cazuri neregăsindu-se şi încetarea contractului de integrare clinică în ipoteza încetării contractului cu unitatea de învăţământ superior medical.
    7. În măsura în care totuşi textul de lege criticat se interpretează ca un caz de încetare a contractului individual de muncă, autorul excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la egalitatea în drepturi, întrucât se creează o diferenţă de tratament juridic în funcţie de vechimea în unitatea sanitară, fără a se face vreo distincţie referitoare la vechimea totală în specialitate, titlul ştiinţific etc. Limita de vechime de 5 ani este arbitrară şi creează o discriminare nepermisă între medici.
    8. De asemenea, autorul excepţiei susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 41 alin. (1) şi ale art. 53 din Constituţie, deoarece se restrânge dreptul la muncă fără respectarea condiţiilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.
    9. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Aceste dispoziţii conţin o prevedere specială în favoarea cadrelor didactice, derogatorie de la regula ocupării unui post prin concurs sau examen, şi nu creează o situaţie discriminatorie pentru că nu ţine seama de vechimea totală în specialitate sau de titlul ştiinţific, întrucât este opţiunea legiuitorului să se raporteze la o vechime de 5 ani, aplicabilă cadrelor didactice care desfăşoară activitatea integrată fără deosebire. De asemenea, nu sunt încălcate nici prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi ale art. 53, deoarece dreptul cadrului didactic de a desfăşura activitate integrată este o excepţie de la regula ocupării unui post prin concurs, legiuitorul având posibilitatea să instituie anumite limite de exercitare a acestui drept, care nu aduc atingere dreptului la muncă.
    10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, potrivit cărora: „La încetarea raporturilor de muncă cu unităţile de învăţământ, cadrele didactice care au fost integrate o perioadă mai mare de 5 ani îşi pot continua activitatea, cu normă întreagă, în unităţile sanitare în care au fost integrate, în baza contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată.“
    14. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este un cadru medical care, începând cu anul 2016, a îndeplinit funcţia de cadru didactic în cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, desfăşurând totodată, din acelaşi an, activitate ca medic specialist în temeiul unui contract individual de muncă cu timp parţial (integrare clinică), precum şi activitate în linia de gardă, în temeiul altui contract de muncă individual cu timp parţial. În anul 2019, contractul individual de muncă încheiat cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş a încetat, fiind urmat de deciziile de încetare a contractelor individuale de muncă pentru activitatea integrată în calitate de cadru medical şi pentru activitatea în linia de gardă.
    16. Aşa cum reiese din dispoziţiile art. 35 şi 36 din Metodologia în baza căreia se realizează colaborarea dintre spitale şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 140/1.515/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 21 septembrie 2007, personalul didactic din învăţământul superior medical şi farmaceutic desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii, în baza unui contract individual de muncă cu jumătate de normă, în unităţile sanitare unde funcţionează catedra sau disciplina didactică, iar în cadrul activităţii de integrare clinică, personalul prevăzut la art. 35 asigură activitatea curentă în cursul dimineţii şi gărzi, pe lângă atribuţiile funcţiei didactice primind din partea unităţii sanitare drepturile salariale aferente contractului individual de muncă prin cumul de funcţii cu jumătate de normă, cu excepţia rezidenţilor.
    17. În continuare, analizând textul de lege criticat, Curtea observă că acesta prevede posibilitatea ca, după încetarea raporturilor de muncă cu unităţile de învăţământ, cadrele medicale să îşi poată continua activitatea medicală cu normă întreagă în unităţile în care au fost integrate, în baza unui contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, dacă au fost integrate o perioadă mai mare de 5 ani. Aşa cum reiese din înţelesul normei legale, aceasta prevede posibilitatea continuării activităţii medicale fără să fie necesară parcurgerea etapei concursului sau examenului, perioada de 5 ani de activitate integrată fiind apreciată de legiuitor ca suficientă pentru a demonstra aptitudinile profesionale ale cadrului medical, şi constituie, prin urmare, un beneficiu.
    18. Or, Curtea apreciază că aceste dispoziţii de lege nu sunt aplicabile situaţiei autorului excepţiei, întrucât acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege cu privire la durata activităţii integrate. Prin urmare, nu beneficiază de posibilitatea continuării activităţii de cadru medical cu normă întreagă în condiţiile art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
    19. Textul de lege nu este discriminatoriu, întrucât, potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, este dreptul suveran al legiuitorului stabilirea condiţiilor în funcţie de care anumite categorii socioprofesionale se pot bucura de anumite beneficii, aşa cum este cel prevăzut de textul de lege supus controlului de constituţionalitate, acesta aplicându-se tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei fără privilegii ori discriminări.
    20. De asemenea, dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere exerciţiului dreptului la muncă, întrucât cadrul medical nu este împiedicat să îşi desfăşoare activitatea medicală în alte condiţii decât cele prevăzute de textul de lege criticat. Neîndeplinirea unor condiţii legale pentru a beneficia de o facilitate în ceea ce priveşte continuarea activităţii profesionale nu poate fi echivalată cu o încălcare a dreptului la muncă.
    21. În sfârşit, în ceea ce priveşte solicitarea autorului excepţiei de a se stabili dacă textul de lege criticat prevede sau nu posibilitatea continuării activităţii medicale în unitatea spitalicească în temeiul unui contract individual de muncă cu timp parţial, Curtea apreciază că aceasta reprezintă un aspect ce ţine strict de modul de interpretare şi aplicare a normei în speţă, ce revine competenţei exclusive a instanţei de judecată, iar nu celei a instanţei de contencios constituţional.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ciprian-Doru Todea-Moga în Dosarul nr. 1.237/102/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016