Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 521 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 521 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 312 din 20 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Duţă          │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Camelia Turcitu şi alţii, în Dosarul nr. 4.150/117/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.922D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2025 şi prin Decizia nr. 175 din 21 martie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 13 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.150/117/2020, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Camelia Turcitu şi alţii, într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi salariale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituţionale, având în vedere modul în care acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    6. Se arată că, prin interpretarea dată de instanţa supremă, s-a ajuns la situaţia ca persoane aflate în condiţii profesionale identice să fie tratate diferit sub aspectul drepturilor salariale. Concret, unii funcţionari publici din cadrul Ministerului Finanţelor Publice au beneficiat de majorarea de 15% pentru complexitatea muncii începând cu luna iulie 2017, în timp ce alţii, deşi desfăşoară aceeaşi activitate, nu au beneficiat de această majorare, întrucât nu obţinuseră hotărâri judecătoreşti prin care să li se fi recunoscut acest drept. În opinia autorului excepţiei, soluţia astfel consacrată a determinat apariţia unor diferenţe de salarizare în cadrul aceleiaşi categorii de personal şi implicit a unei discriminări, pe care legiuitorul intenţionase să o elimine prin adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017.
    7. Totodată, se susţine că interpretarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept contravine Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, prin care s-a statuat că, pentru respectarea principiului nediscriminării şi al egalităţii în faţa legii, personalul aflat în aceleaşi condiţii trebuie salarizat la nivelul maxim al indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică. În aceste condiţii, modul în care instanţa supremă a interpretat textul legal criticat ar încălca art. 147 alin. (4) din Constituţie, privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
    8. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 1 alin. (3) - (5) din Constituţie. Autorul susţine că interpretarea dată de instanţa supremă prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 afectează trăsăturile fundamentale ale statului de drept, întrucât consfinţeşte o aplicare inegală a legii şi perpetuează diferenţe de tratament juridic între persoane aflate în situaţii identice, lipsind norma legală de previzibilitate şi coerenţă. Totodată, prin nesocotirea considerentelor şi dispozitivului Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, instanţa supremă s-ar fi substituit Curţii Constituţionale în exercitarea atribuţiilor sale, ceea ce aduce atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. Se susţine că prin aceeaşi conduită s-ar fi încălcat şi obligaţia impusă de art. 1 alin. (5), în sensul respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, în corelare cu art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, care conferă caracter general obligatoriu deciziilor Curţii Constituţionale.
    9. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât reprezintă opţiunea legiuitorului în cadrul politicii generale de salarizare a personalului bugetar, reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017. Textele legale instituie criterii obiective de salarizare - legalitate, egalitate, nediscriminare, ierarhizarea salariilor şi promovarea performanţei -, iar interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu contravine acestor principii şi nici jurisprudenţei Curţii Constituţionale, inclusiv Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019. Prevederile legale criticate au următorul conţinut: „Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“
    14. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat următoarele:
    "în interpretarea dispoziţiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, stabileşte că:
    - majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018;
    – pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017;
    – prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate."

    15. Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, în art. 126 alin. (3) referitor la rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii, precum şi în art. 147 alin. (1) şi (4), care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, iar prin Decizia nr. 175 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 iulie 2024, şi Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 18 iunie 2025, Curtea a statuat conformitatea acestora cu Constituţia.
    17. Astfel, atât prin Decizia nr. 175 din 21 martie 2024, paragraful 27, cât şi prin Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2025, paragraful 25, Curtea a reţinut că Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 pronunţată de instanţa supremă nu conduce către concluzia unei aplicări diferenţiate a sporului prevăzut în cuprinsul notei 2 a lit. c) a secţiunii II din subcapitolul 1 lit. A al cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. Or, întrucât se critică tocmai presupusa discriminare la care se ajunge prin interpretarea oferită de instanţa supremă, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    19. În final, Curtea constată că autorul excepţiei nu motivează pretinsa contrarietate a dispoziţiilor criticate cu celelalte prevederi constituţionale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate. Ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, raportată la art. 1 alin. (3) - (5) din Constituţie este inadmisibilă.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în numele membrilor de sindicat Camelia Turcitu şi alţii, în Dosarul nr. 4.150/117/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Duţă

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 521 din 23 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"