Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Viorica Mirela Dicu în Dosarul nr. 1.572/54/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.335D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că este inadmisibilă critica întemeiată pe art. 16 din Constituţie, deoarece autoarea excepţiei compară două norme juridice diferite ca aplicabilitate în timp, fiind nemulţumită că textul de lege criticat, spre deosebire de legislaţia anterioară în aceeaşi materie, nu mai include, la calcularea vechimii necesare pentru a participa la concursul de promovare, şi perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.572/54/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorica Mirela Dicu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a executării unei hotărâri prin care Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins contestaţia formulată de autoarea excepţiei cu privire la o hotărâre prin care Comisia de organizare a concursului de promovare pe loc în funcţii de execuţie a judecătorilor, organizat în perioada octombrie 2019-ianuarie 2020, i-a respins candidatura pe motivul neîndeplinirii condiţiei de vechime prevăzute de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin eliminarea, la calcularea vechimii necesare pentru a participa la concursul de promovare, a perioadei în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie generează o stare de discriminare între persoanele care, în virtutea acestei dispoziţii, nu mai pot îndeplini condiţia de vechime necesară pentru participarea la un concurs de promovare şi persoanele care, anterior acestei reglementări, au beneficiat de această perioadă la calculul vechimii cerute de lege. Tratamentul juridic diferit se aplică aceleiaşi categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie, şi anume judecătorilor şi procurorilor în calitatea lor de foşti auditori de justiţie, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii (INM) din aceeaşi promoţie, iar modificarea legislativă care a generat acest tratament juridic diferit nu se poate justifica în mod obiectiv şi raţional, din moment ce destinatarii normei au urmat aceeaşi formă de pregătire profesională, valorificată în trecut ca vechime necesară promovării în funcţie. Prin reglementarea art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, legiuitorul a creat o normă imprevizibilă şi o stare de incertitudine, sens în care se arată că aceeaşi perioadă este în continuare valorificată sub aspectul salarizării, nu însă şi în planul condiţiilor de promovare, în condiţiile în care art. 17 alin. (5) din aceeaşi lege dispune că „perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror“. 6. Întrucât măsura legală a renunţării la valorificarea perioadei în care judecătorul şi procurorul au avut calitatea de auditori de justiţie nu se poate justifica printr-un scop legitim, nu este necesară acestui scop şi nici nu păstrează un just echilibru între drepturile şi interesele aflate în concurs, autoarea excepţiei consideră că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 contravin şi dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 7. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat nefiind contrar art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, invocate în motivarea acesteia. Totodată, consideră că nemulţumirea autoarei excepţiei pleacă de la modalitatea în care CSM a interpretat şi a aplicat, în cazul său, dispoziţia legală criticată, aspecte care nu intră însă în sfera jurisdicţiei constituţionale, ci în a celei de drept comun. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Din analiza excepţiei rezultă că textul de lege indicat este criticat în redactarea ulterioară modificării prin art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, acesta fiind următorul: „(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.“ 12. Ulterior invocării excepţiei, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată şi a fost înlocuită cu o nouă lege, Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Având în vedere însă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţiile de lege abrogate, dacă acestea continuă să producă efecte juridice în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va examina prevederile de lege în redactarea şi în cadrul normativ indicate de autoarea excepţiei, respectiv dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, modificate prin art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018. 13. În motivarea excepţiei sunt invocate normele constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, Curtea observă că actuala reglementare privind statutul judecătorilor şi procurorilor - Legea nr. 303/2022 - menţine aceeaşi soluţie legislativă criticată în prezenta cauză, art. 128 alin. (2) teza a doua din legea menţionată stabilind că la calculul vechimilor cerute de lege pentru promovarea efectivă sau pe loc a judecătorilor şi procurorilor nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor de justiţie, cu precizarea că, potrivit art. 294 alin. (2) din aceeaşi lege, textul de lege menţionat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. 15. Anterior promulgării şi intrării sale în vigoare, Legea nr. 303/2022 a fost supusă controlului de constituţionalitate, concretizat prin Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 15 noiembrie 2022, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate. 16. Cu acel prilej, au fost criticate inclusiv actualele dispoziţii ale art. 128 din Legea nr. 303/2022, alături de alte norme (art. 133-141) din acelaşi act normativ referitoare la condiţiile de promovare efectivă sau pe loc a judecătorilor şi procurorilor, criticile formulate fiind raportate la prevederile art. 124 alin. (3) şi ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu referire la art. 148 şi art. 20 alin. (2) din Constituţie (paragrafele 101-108 din decizia mai sus menţionată). 17. Pentru a analiza aceste critici, Curtea a operat o distincţie faţă de natura acestora şi a observat că, în raport cu dispoziţiile art. 128 din actuala Lege nr. 303/2022, criticile formulate au un caracter general, în timp ce faţă de alte texte din aceeaşi lege (art. 132, 135 şi 139), care reglementează stabilirea comisiilor de concurs pentru promovarea pe loc/efectivă, precum şi probele de concurs în privinţa celor două forme de promovare, criticile au un caracter mai specific (paragraful 275). 18. În esenţă, Curtea a stabilit că nu este competentă să compare diferitele condiţii de acces la promovarea pe loc sau efectivă, deoarece stabilirea acestora este o chestiune de opţiune a legiuitorului, care, în funcţie de situaţia concretă a sistemului judiciar, stabileşte modul de acces la cele două forme de promovare. Constituţia nu reglementează criterii în funcţie de care trebuie realizată promovarea, astfel că stabilirea acestora revine legiuitorului, care, acţionând în marja sa de apreciere, are deplina legitimare de a reglementa întregul sistem de promovări. Evident, promovările se realizează prin concurs pentru a se asigura accesul persoanelor în cauză, judecători şi procurori, la funcţiile de la instanţele şi parchetele superioare într-un mod egal şi nediscriminatoriu, în conformitate cu art. 16 din Constituţie, dar reglementarea in concreto a probelor de concurs pentru diversele categorii de promovări este o atribuţie a legiuitorului (paragrafele 277 şi 278). 19. În acelaşi sens, al opţiunii ce intră în sfera proprie de apreciere pe care o are legiuitorul cu referire la stabilirea condiţiilor de acces la un concurs de promovare, este şi Decizia nr. 514 din 14 iulie 2021 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a legii în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021. Astfel, Curtea a luat act de faptul că, până la adoptarea Legii nr. 242/2018, vechimile necesare promovării/numirii în funcţie luau în calcul atât perioada cât procurorul a fost auditor de justiţie, cât şi perioada dintre absolvirea cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii şi numirea în funcţia de judecător/procuror stagiar, pentru ca după adoptarea Legii nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 să elimine această perioadă din calculul vechimii minime necesare pentru a participa la concursul de promovare în funcţiile de execuţie (paragraful 57). Prin urmare, Curtea a observat că, începând cu anul 2018, legiuitorul, prin modificarea realizată la art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, a pus accent pe ideea de vechime efectivă în funcţie pentru promovarea în funcţiile de execuţie, vechime pe care a dimensionat-o în sens ascendent, şi a abandonat, în acelaşi timp, sistemul în care se cumulau atât vechimea efectivă ca judecător/procuror, cât şi cea realizată ca auditor de justiţie (paragraful 59). 20. În prezenta cauză, Curtea reţine că autoarea excepţiei critică soluţia legislativă cuprinsă în art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 întrucât aceasta este diametral opusă celei anterioare, care permitea valorificarea vechimii ca auditor de justiţie sub aspectul condiţiilor de vechime necesare promovării pe loc sau efective a judecătorilor şi procurorilor. Or, Curtea observă că, în vechea sa reglementare, anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în forma sa republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, conţinea o soluţie [instituită iniţial prin art. I pct. 68 al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prin introducerea alin. (1^1) la art. 44 al Legii nr. 303/2004, în forma sa iniţială] potrivit căreia în calculul vechimii se lua în discuţie şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. Această soluţie legislativă a fost însă eliminată ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sale prin Decizia nr. 785 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, Curtea Constituţională constatând că aceasta instituie un tratament privilegiat şi nejustificat în favoarea avocaţilor, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie. 21. Dincolo de acest aspect, Curtea reţine, în raport cu considerentele de principiu cuprinse în paragrafele 277 şi 278 din Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, şi în paragrafele 57 şi 59 ale Deciziei nr. 514 din 14 iulie 2021, precitate, că stabilirea condiţiilor de acces la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor la instanţe sau parchete superioare nu reprezintă o chestiune de constituţionalitate, atât timp cât dispoziţiile reglementate în acest sens de legiuitor se aplică în mod egal tuturor destinatarilor acestor norme, fără privilegii şi fără discriminări. A calcula sau a nu calcula durata cursurilor de formare profesională ca auditor de justiţie la vechimea efectivă cerută de lege pentru participarea la un concurs de promovare a judecătorilor şi procurorilor constituie un aspect care este de resortul legiuitorului, iar opţiunea acestuia poate varia în timp, de la o reglementare la alta, fără ca niciuna dintre acestea să poată fi socotită neconstituţională prin simpla lor comparare. 22. Cât priveşte condiţia asigurării egalităţii de tratament sub aspectul accesului la promovare, Curtea constată că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în redactarea criticată, nu instituie privilegii sau discriminări pentru nicio categorie de persoane. Aprecierea egalităţii de tratament se operează însă prin prisma principiului tempus regit actum, şi nu prin comparaţia cu reglementări anterioare, care, dintr-o perspectivă subiectivă, pot avea un caracter mai mult sau mai puţin favorabil. 23. De altfel, analizând comparativ reglementările referitoare la durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie, se observă o anumită dinamică. Astfel, dacă în forma sa iniţială, Legea nr. 303/2004 prevedea în acest sens o durată de 2 ani [art. 15 alin. (3)], menţinută şi ulterior republicării sale din anul 2005 [art. 16 alin. (3)], prin Legea nr. 242/2018 s-a instituit o durată de 4 ani, cu aplicabilitate începând cu anul şcolar 2019-2020, pentru ca această ultimă lege să fie abrogată prin Legea nr. 303/2022, lege care stabileşte, în prezent, o durată de 3 ani pentru efectuarea cursurilor de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii [art. 25 alin. (3)]. Prin urmare, posibilitatea legiuitorului de a modifica durata acestor cursuri impune şi posibilitatea de a o lua sau a nu o lua în considerare atunci când reglementează condiţii de vechime pentru accesul judecătorilor şi procurorilor la promovare. La rândul său, vechimea în funcţia de judecător şi/sau procuror poate fi efectivă, adică în exercitarea concretă a funcţiei de judecător şi/sau procuror, începând cu gradul de judecător/ procuror stagiar, după promovarea examenului de absolvire a INM, aşa cum Legea nr. 303/2022 o impune în prezent, la art. 192 lit. e) şi art. 196 alin. (3) lit. b), drept criteriu pentru soluţionarea cererilor de transfer şi a cererilor de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi/sau din funcţia de procuror în funcţia de judecător, sau poate fi vechime în funcţia de judecător sau de procuror, după caz, aşa cum se consideră perioada (variabilă în timp) în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a INM [art. 27 alin. (8) din Legea nr. 303/2022 sau art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, în redactarea criticată de autoarea excepţiei]. Toate aceste variaţii de reglementare nu au relevanţă constituţională, în sensul că intră în marja de apreciere a legiuitorului, care poate opta diferit, în funcţie de raţiuni relevante la un moment dat, atât timp cât respectă principiul egalităţii de tratament, garantat de art. 16 din Constituţie. 24. În considerarea argumentelor mai sus expuse, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate formulate şi va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorica Mirela Dicu în Dosarul nr. 1.572/54/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificate prin art. I pct. 58 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 octombrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
