Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 518 din 22 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 518 din 22 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 560 din 17 iunie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Ovidiu Stoia în Dosarul nr. 135/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.052D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 132 din 19 martie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 1 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 135/107/2020, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Ovidiu Stoia într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind despăgubiri pentru exproprierea unui imobil.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), întrucât obligă experţii la realizarea expertizei şi instanţa de judecată la a ţine seama de expertizele întocmite de camerele notarilor publici, nefiind îndeplinită condiţia dreptei despăgubiri cerută imperativ de textul constituţional. În acest sens, arată că, potrivit site-ului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici nu exprimă preţurile reale de piaţă ale imobilelor, ci valori minime la care se pot tranzacţiona proprietăţile, iar pentru evaluarea unei proprietăţi trebuie să se realizeze inspecţia imobilului. Totodată, potrivit Deciziei nr. 2.902/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie - Secţia I civilă, grila notarilor publici conţine valori orientative ale proprietăţilor imobiliare şi acestea nu pot avea o putere doveditoare mai mare decât cea acordată raportului de expertiză efectuat în cauză prin raportare la situaţia concretă a imobilului supus evaluării.
    6. Autorul excepţiei susţine şi că dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (2), deoarece se instituie un tratament juridic diferit în ceea ce priveşte acordarea despăgubirilor între persoanele care intră sub incidenţa Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi cele care intră sub incidenţa Legii nr. 255/2010. Astfel, în cazul în care dreptul de proprietate asupra imobilului este expropriat pentru o cauză de utilitate publică din cele prevăzute de art. 6 din Legea nr. 33/1994, calculul se face potrivit art. 22-27 din această lege, respectiv despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine cont de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în calcul şi dovezile prezentate de către aceştia. În cele din urmă, primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate şi va hotărî. În cazul în care dreptul de proprietate asupra imobilului este expropriat pentru o cauză de utilitate publică din cele prevăzute de Legea nr. 255/2010, despăgubirea se va acorda conform art. 4 şi 6 din această lege, respectiv instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, iar experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. Practic, în acest mod, experţii şi instanţa vor prelua preţul oferit de expropriator, întrucât potrivit art. 5 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, fiind estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit, cu luarea în considerare a expertizelor realizate şi actualizate de camerele notarilor publici.
    7. În concluzie, autorul excepţiei consideră că persoanelor îndreptăţite la despăgubiri li se aplică un tratament juridic diferenţiat şi discriminatoriu, iar dreptul de proprietate nu este ocrotit şi protejat în mod egal, deşi titularii se află în situaţii identice, similare sau asemănătoare, respectiv în cazul unei exproprieri pentru utilitate publică.
    8. În continuare, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3), precum şi ale art. 44 alin. (6). În acest sens, arată că art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 limitează instanţa în a verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, neputând hotărî cu privire la cuantumul acestora, aşa cum prevede art. 44 alin. (6) din Constituţie. Astfel, despăgubirile se stabilesc în caz de divergenţă în justiţie, în lipsa unui acord comun cu proprietarul.
    9. Neconstituţionalitatea art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 poate fi observată prin comparaţie cu exproprierea pentru cauză de utilitate publică reglementată prin Legea nr. 33/1994, unde potrivit art. 27 alin. (1) instanţa va hotărî cu privire la cuantumul despăgubirilor după ce va compara rezultatul expertizei cu oferta şi pretenţiile formulate.
    10. Prin limitarea experţilor şi a instanţei de judecată de a ţine seama doar de expertizele notarilor publici se îngrădeşte accesul la justiţie, limitându-se dreptul persoanei de a primi o despăgubire dreaptă în cadrul unui proces echitabil. Art. 44 alin. (6) din Constituţie este lipsit de eficienţă şi prin faptul că despăgubirea se stabileşte iniţial prin hotărâre a Guvernului, iar ulterior instanţa de judecată este obligată să ţină seama de aceste preţuri, adoptând practic poziţia expropriatorului, lipsa acordului comun fiind irelevantă.
    11. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, autorul excepţiei invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 380 din 26 mai 2015.
    12. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că textele de lege criticate nu încalcă niciuna dintre prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei, având în vedere că asigură accesul la o instanţă de judecată care verifică respectarea legii şi posibilitatea de a dispune inclusiv sesizarea Curţii Constituţionale.
    13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 în redactarea modificată prin art. I pct. 19 din Legea nr. 233/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 22 alin. (4) şi (6):
    "(4) Instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. [...]
(6) Experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate."


    17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi art. 44 alin. (2), (3) şi (6) privind dreptul de proprietate privată.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, Curtea Constituţională pronunţându-se prin Decizia nr. 536 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 22 februarie 2023, şi Decizia nr. 218 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 24 august 2023, în sensul respingerii excepţiilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate.
    19. Astfel, Curtea a reţinut că problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 şi Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 şi ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Prin hotărârea prealabilă pronunţată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, statuând că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.
    20. Aşadar, în conformitate cu dezlegarea de drept dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, determinarea cuantumului despăgubirilor, în etapa judiciară a exproprierii, se realizează în mod inechivoc potrivit criteriilor evidenţiate de instanţa supremă, care conduc la stabilirea unei valori juste şi echitabile a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului, aptă să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Legea fundamentală.
    21. Totodată, Curtea Constituţională a apreciat că nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 în comparaţie cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994.
    22. În fine, Curtea Constituţională a apreciat că este neîntemeiată şi critica formulată cu privire la dispoziţiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Textul criticat cuprinde o normă procedurală care nu împiedică dreptul de acces liber la justiţie şi nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanţele urmând ca, în lumina deciziei citate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiaşi valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune nici problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie.
    23. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor nr. 536 din 10 noiembrie 2022 şi nr. 218 din 20 aprilie 2023, precitate, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Ovidiu Stoia în Dosarul nr. 135/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 518 din 22 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016