Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 516 din 24 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu referire la sintagma Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 516 din 24 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu referire la sintagma "orice persoană interesată"

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 28 din 16 ianuarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în partea referitoare la sintagma „orice persoană interesată“, excepţie ridicată de Societatea Jurindex Media - S.R.L. în Dosarul nr. 3.146/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.153D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, potrivit legii contenciosului administrativ, persoană vătămată este orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa nr. 2.737 din 29 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.146/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în partea referitoare la sintagma „orice persoană interesată“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Societatea Jurindex Media - S.R.L. într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea Rezoluţiei nr. 1.011/IJ/178/DIP din 17 martie 2017 a Inspecţiei Judiciare, prin care a fost clasată sesizarea formulată de autorul excepţiei în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de procurori, pe motiv că nu ar fi „persoană interesată“, în sensul Codului de procedură civilă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că restrângerea sferei persoanelor interesate doar la persoanele care au o calitate procesuală şi un interes procesual în sensul Codului de procedură civilă reprezintă o încălcare a principiului constituţional al legalităţii şi al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prevăzut de art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie. Totodată, se îngrădeşte accesul liber la justiţie, astfel cum este garantat de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 21 alin. (1) din Constituţie. Se mai susţine că a nu recunoaşte, printr-o interpretare abuzivă, speculând o lacună în modul de redactare al art. 45 din Legea nr. 317/2004, dreptul oricărui cetăţean de a sesiza organismul abilitat să efectueze cercetări disciplinare reprezintă o îngrădire nepermisă a dreptului prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituţie. Or, această interpretare abuzivă a fost posibilă din cauza redactării deficitare a dispoziţiilor de lege criticate. În final, se susţine că actuala formă a dispoziţiilor de lege criticate poate genera o „super-imunitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii“, în situaţia în care aceştia sunt pasibili de cercetare disciplinară. Astfel, dacă niciunul dintre subiecţii de sezină nu înţelege să formuleze sesizare sau să se sesizeze din oficiu, „s-ar ajunge în situaţia paradoxală ca o condiţie de procedibilitate ce a avut în vedere tocmai asigurarea accesului la justiţie şi sancţionarea conduitelor abuzive să nu poată fi îndeplinită“.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Art. 45 din Legea nr. 317/2004 statuează în mod clar asupra cerinţei existenţei interesului persoanei care formulează sesizarea cu privire la conduita culpabilă a magistratului, în mod evident un astfel de demers urmând a fi pornit de către o persoană care pretinde că i s-a încălcat un drept subiectiv sau un interes ocrotit de lege. Mijloacele procedurale de contestare a rezoluţiei de respingere a sesizării sunt introduse în mecanismul acţiunilor în contencios administrativ, astfel că devin aplicabile prevederile legii contenciosului administrativ, care condiţionează formularea unei acţiuni de vătămarea prin actul contestat a unui drept sau a unui interes legitim care poate fi atât privat, cât şi public. Astfel, prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, care stabilesc şi definesc noţiunile de „orice persoană interesată“, „interes legitim privat“ şi „interes legitim public“, sunt concordante cu dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Constituţie. Atât norma criticată, cât şi dispoziţiile Legii nr. 554/2004 stabilesc condiţiile în care se poate exercita dreptul persoanelor care invocă o vătămare din partea unei autorităţi publice, cerinţa existenţei unui interes ocrotit de lege drept condiţie pentru acţiunea în justiţie neavând semnificaţia încălcării dreptului de liber acces la justiţie. Textul criticat permite accesul la justiţie al oricărei persoane pentru apărarea oricărui drept sau oricărei libertăţi şi a oricărui interes legitim, în sensul ca justiţiabilul să beneficieze de posibilitatea de a contesta un act care aduce o atingere drepturilor sale, fără ca vreo lege să poată îngrădi acest drept, obligând justiţia să ocrotească numai interesele legitime. Invocă în acest sens Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În final, apreciază că nu se poate reţine nici încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, câtă vreme prevederile de lege criticate se aplică în mod similar tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără privilegii şi fără discriminări.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în partea referitoare la sintagma „orice persoană interesată“, lege republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, având următorul cuprins: „În cazul în care Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.“ Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 45 din Legea nr. 317/2004 a fost modificat prin art. I pct. 37 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018. În prezent, soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei se regăseşte în art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, având următorul cuprins: „Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.“ Având în vedere susţinerile autorului excepţiei, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1), cu referire la sintagma „orice persoană interesată“, din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie. De asemenea sunt invocate prevederile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un recurs efectiv.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat reglementează subiecţii de sezină ai Inspecţiei Judiciare, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, precizând că aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii.
    14. Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public“. Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte“. Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă (cu denumirea marginală „Condiţii de exercitare a acţiunii civile“), orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.
    15. Curtea constată că nu se poate susţine că dispoziţiile de lege criticate ar încălca accesul oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Dimpotrivă, dispoziţiile de lege criticate stabilesc dreptul oricărei persoane interesate de a sesiza Inspecţia Judiciară, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori. De asemenea, nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care stabilesc că persoana ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de Convenţie au fost încălcate are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale. De altfel, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la instanţă nu este unul absolut. Astfel, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituţională a stabilit că instituirea unor condiţii procedurale pentru exercitarea dreptului de sesizare a instanţei nu echivalează cu încălcarea art. 21 din Constituţie, referitor la accesul liber la justiţie. S-a reţinut astfel că stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie o încălcare a dreptului de acces liber la justiţie. Mai mult, Curtea a statuat că liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie.
    16. Faptul că prin dispoziţiile de lege criticate se stabileşte că Inspecţia Judiciară poate fi sesizată din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, nu conduce la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, pentru că nu creează privilegii sau discriminări.
    17. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat stabileşte în mod clar că Inspecţia Judiciară poate fi sesizată de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
    18. Referitor la susţinerile privind modul în care Inspecţia Judiciară a interpretat şi a aplicat sintagma „orice persoană interesată“ din cuprinsul prevederilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, Curtea constată că acestea nu constituie o chestiune de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, care intră în atribuţiile instanţelor judecătoreşti, iar nu ale Curţii Constituţionale.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Jurindex Media - S.R.L. în Dosarul nr. 3.146/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu referire la sintagma „orice persoană interesată“ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice