Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 515 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 515 din 23 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 194 din 13 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Temistocle Trifăilă în Dosarul nr. 2.378/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.198D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 104 din 27 februarie 2025 şi nr. 76 din 9 februarie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 360 din 9 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.378/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Temistocle Trifăilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este neconstituţională, întrucât interpretarea dată dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la caracterul neretroactiv al legii civile. Astfel, pensiile calculate cu stagiile de cotizare reduse şi aflate în plată sunt drepturi născute anterior Legii nr. 263/2010, constituind drepturi câştigate, aşa încât modificarea regimului acestora prin majorarea stagiului de cotizare la 35 de ani constituie o încălcare a principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    6. Se apreciază că decizia instanţei supreme adaugă la lege prin caracterizarea dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ca fiind de recalculare a pensiilor, aplicându-se, în mod imperativ, de la data naşterii dreptului. Or, acordarea punctajului suplimentar nu constituie naşterea unui drept, ci pensionarul este obligat să suporte retroactiv stagii de cotizare mai mari, care nu erau prevăzute de legea în baza căreia s-a deschis dreptul la pensie. Astfel, trimiterea la stagiile complete de cotizare din Legea nr. 263/2010, şi pentru persoanele pensionate anterior acestui act normativ, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale, deoarece instanţa supremă şi-a depăşit competenţele de interpretare a legii şi a trecut în domeniul legiferării, introducând astfel dispoziţii cu caracter special care sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului.
    7. Se consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, întrucât interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este făcută prin dispoziţiile unei hotărâri a Guvernului care nu poate fi obligatorie şi pentru instanţa supremă în susţinerea raţionamentului de aplicare, deoarece se schimbă raportul juridic dintre forţa juridică a hotărârilor Guvernului şi cea a legii.
    8. Se mai consideră că prin interpretarea dată de instanţa supremă se schimbă inclusiv structura legii, întrucât dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, aşa cum au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, au creat un titlu nou referitor la recalcularea pensiilor, deşi Legea nr. 263/2010 nu cuprinde un asemenea titlu, şi ignoră faptul că respectivele dispoziţii sunt incluse expres de legiuitor în capitolul privind dispoziţiile tranzitorii.
    9. Se menţionează că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, este contrară art. 1 alin. (4) din Constituţie, pentru că modifică stagiile de cotizare, inclusiv pe cele stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, încălcânduse, astfel, şi deciziile nr. 40 din 22 septembrie 2008 şi nr. 11 din 25 mai 2015 ale instanţei supreme, prin care au fost stabilite stagii de cotizare reduse pentru persoanele pensionate cu 20 de ani vechime în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.
    10. Se apreciază că dispoziţiile de lege criticate contravin şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1), ale art. 44 şi ale art. 47 din Constituţie, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin crearea unui regim discriminatoriu şi încălcarea dreptului de proprietate.
    11. Se afirmă că acordarea beneficiului suplimentar pentru munca în condiţii superioare, prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010, creează un regim juridic discriminatoriu faţă de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu stagiul de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii dreptului. Astfel, prin majorarea stagiului de cotizare de la 20 la 35 de ani, punctajul mediu anual este unul mai mic decât cel raportat la stagiul de cotizare de 20 de ani, stagiu ce a fost luat în calcul pentru persoanele care au beneficiat de punctajul suplimentar. Or, egalitatea de tratament şi interzicerea discriminării, principii care îşi au izvorul în art. 16 din Constituţie, stabilesc, în esenţă, că persoanele trebuie să se bucure de egalitate de tratament, autorităţilor publice şi private fiindu-le interzisă dezavantajarea unora în favoarea altora.
    12. Ca atare, recalcularea în baza Legii nr. 192/2015 nu se poate face decât în raport cu anul ieşirii la pensie şi cu actul normativ sub imperiul căruia persoana asigurată s-a pensionat, scopul declarat de legiuitor la emiterea actului normativ fiind acela de a înlătura inechităţile, obiectiv major al politicii pensiilor.
    13. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât nu ar putea fi reţinut stagiul de cotizare în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, deoarece s-ar ajunge la acordarea unei duble prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi motiv, în condiţiile în care legea a instituit o majorare a punctajelor anuale cu luarea în considerare a stagiilor complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă, cu excluderea situaţiilor în care, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de actele normative cu caracter special. Aşadar, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. Or, nici dispoziţiile legale criticate şi nici interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în faţa legii, dreptul de proprietate privată şi nivelul de trai.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în care este cuprinsă sintagma criticată, are următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“
    18. Curtea reţine că prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţa supremă a stabilit că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. De asemenea, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se va analiza constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate.
    19. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, al legalităţii, al calităţii legii şi al securităţii juridice, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 108 alin. (1) şi (2) referitor la emiterea hotărârilor Guvernului, ale art. 126 alin. (3) referitor la competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii, ale art. 142 alin. (1) potrivit căruia Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei şi ale art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale. De asemenea, se invocă şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate, din perspectiva unor critici similare, au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional pronunţând numeroase decizii, spre exemplu, Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021, Decizia nr. 732 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 4 ianuarie 2022, Decizia nr. 804 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 10 februarie 2022, Decizia nr. 427 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 27 decembrie 2022, Decizia nr. 355 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1062 din 24 noiembrie 2023, sau Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 31 iulie 2025.
    21. Astfel, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea Constituţională a constatat că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională. Faptul că autorii excepţiilor de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de aceştia, şi anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu constituie un veritabil aspect de neconstituţionalitate care să atragă sancţionarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    22. Referitor la criticile formulate în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 427 din 29 septembrie 2022, precitată, paragraful 51, Curtea a reţinut că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menţinut în limitele competenţei sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanţa supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, aşadar fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este rezultatul unui raţionament logic, bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activităţii judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, Curtea Constituţională nu a putut reţine pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să îşi aroge atribute specifice puterii legislative.
    23. În ceea ce priveşte criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că acestea vizează diferenţa de tratament generată de interpretarea şi aplicarea în mod diferit de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că aceste susţineri sunt neîntemeiate.
    24. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 şi 47 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, Curtea a reţinut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestui cuantum nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie. În consecinţă, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţin punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.
    25. Pentru toate aceste argumente, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiate şi criticile raportate la art. 15 alin. (2) din Constituţie, de vreme ce nu se poate reţine că prin aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.
    26. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la art. 108 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, precitată, paragraful 36, Curtea a reţinut că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 79).
    27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    28. Curtea mai reţine că, în prezenta cauză, deşi se invocă în mod formal art. 142 alin. (1) şi art. 147 din Constituţie, în realitate, nu se motivează pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu dispoziţiile constituţionale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Temistocle Trifăilă în Dosarul nr. 2.378/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 515 din 23 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"