Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 728 din 20 iulie 2022

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepţia a fost ridicată de Csedo Attila în Dosarul nr. 3.458/268/2020 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.901D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 4 din 20 mai 2021, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepţia a fost ridicată de Csedo Attila într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal prin care a fost sancţionat pentru faptul că nu a purtat masca de protecţie în spaţiul public deschis.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia, invocând considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu îndeplinesc condiţiile de calitate a legii. Arată că art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 face trimitere la art. 5 alin. (2) lit. d) din aceeaşi lege. Guvernul emite hotărâri prin care prelungeşte starea de alertă (în speţă fiind vorba despre Hotărârea Guvernului nr. 967/2020), iar în anexele la aceste hotărâri sunt stabilite unele măsuri, fără a fi indicat faptul că, în cazul nerespectării lor, pot fi aplicate sancţiuni contravenţionale. Din dispoziţiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 nu rezultă cu claritate care sunt conduitele ce pot avea efect de aplicare a unei sancţiuni, fapt ce contravine art. 23 alin. (12) din Constituţie.
    6. Un alt aspect din care autorul excepţiei consideră că rezultă neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 este acela că, prin conţinutul acestor reglementări, Parlamentul a transmis Guvernului atribuţia de a stabili în cadrul stării de alertă conduitele sancţionabile, golind de conţinut astfel prevederile art. 115 alin. (1) din Constituţie.
    7. Judecătoria Odorheiu Secuiesc, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 65 lit. h):
    "Constituie contravenţii, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite pe durata stării de alertă: (...)
    h) nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);“."


    12. Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării şi a pedepsei şi ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, criticile autorului acesteia vizează lipsa de claritate şi previzibilitate a dispoziţiilor art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Potrivit susţinerilor sale, din conţinutul acestor dispoziţii de lege nu rezultă cu claritate care sunt conduitele ce pot avea efect de aplicare a unei sancţiuni. De asemenea, autorul excepţiei formulează critici privind competenţa Guvernului de a emite hotărâri de prelungire a stării de alertă în care sunt prevăzute obligaţii a căror încălcare constituie contravenţie.
    14. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a analizat critici similare formulate în raport cu dispoziţiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020. Astfel, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenţii, trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menţionate. Prin urmare, dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, în realitate, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligaţii a căror încălcare constituie contravenţii.
    15. Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 5 alin. (2) lit. d) se referă, în mod expres, la măsurile carantinei şi izolării şi fac o referire generală la „măsurile de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor“, fără a le nominaliza. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, precum şi faptul că textul nu face trimitere la alte acte normative, Curtea a apreciat că este vorba despre măsuri menţionate în Legea nr. 55/2020 şi a observat că textul de lege circumscrie sfera acestor măsuri la acele intervenţii necesare protejării unor drepturi ale persoanei care se bucură de cel mai înalt grad de protecţie constituţională, respectiv dreptul la viaţă şi dreptul la sănătate.
    16. Cu acelaşi prilej, Curtea a arătat că dispoziţiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 califică drept contravenţii „nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d)“, în timp ce dispoziţiile enunţate la lit. i) din acelaşi articol de lege califică, în mod separat, drept contravenţie „nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor de izolare la domiciliu stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d)“. Prin urmare, ipoteza art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 se referă la nerespectarea acelor măsuri consacrate prin lege, instituite în vederea protejării dreptului la viaţă şi la sănătate şi care creează obligaţii în sarcina persoanelor fizice, excepţie făcând măsura izolării la domiciliu.
    17. Curtea a amintit că, potrivit dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie sau se prelungeşte starea de alertă trebuie să precizeze, în mod clar, care sunt măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor, astfel că revine executivului să selecteze, în funcţie de datele concrete ale evoluţiei pandemiei la un anumit moment, acele măsuri prevăzute la nivelul legii care sunt cele mai adecvate atingerii obiectivului stabilit de legiuitor, cu o restrângere proporţională a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi ale persoanei.
    18. Curtea a apreciat că precizarea în conţinutul dispoziţiilor de lege analizate a măsurilor care instituie obligaţii a căror încălcare constituie contravenţie ar avea drept consecinţă aplicarea lor pe toată durata pandemiei de COVID-19, fără a da posibilitatea autorităţilor să selecteze necesitatea şi intensitatea intervenţiei în funcţie de evoluţia rapidă şi imprevizibilă a acestui fenomen. Reglementarea ar dobândi astfel un caracter rigid, făcând imposibilă o aplicare flexibilă, astfel încât să se asigure în mod eficient obiectivul stabilit de legiuitor de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, dar şi imperativul respectării caracterului proporţional al restrângerii exerciţiului unor drepturi prin raportare la acest obiectiv şi datele concrete ale realităţii. S-ar putea ajunge astfel în situaţia în care obligaţiile impuse să aibă aceeaşi sferă de aplicare, deşi gravitatea fenomenului s-a redus, justificând restrângerea acestei sfere sau chiar neaplicarea măsurilor.
    19. Potrivit celor reţinute de Curtea Constituţională prin decizia antereferită, caracterul general al dispoziţiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu trebuie să conducă la concluzia că faptele care constituie contravenţie sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii, aşa cum, de altfel, este şi măsura obligativităţii purtării măştii de protecţie. În ceea ce priveşte obligaţia purtării măştii de protecţie, Curtea a constatat că persoanele interesate aveau posibilitatea de a lua cunoştinţă de conţinutul acestei obligaţii prin examinarea Legii nr. 55/2020. De asemenea, hotărârile Guvernului emise pentru instituirea şi prelungirea stării de alertă, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, au menţionat în mod constant obligativitatea purtării măştii de protecţie.
    20. Prin urmare, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a apreciat că persoanele fizice aveau posibilitatea de a cunoaşte conţinutul măsurilor la care se referă art. 5 alin. (2) lit. d) şi ale art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020, precum şi obligaţiile ce le revin, astfel încât să îşi poată conforma conduita potrivit dispoziţiilor legale şi să înţeleagă consecinţele nerespectării acestor obligaţii.
    21. De asemenea, a apreciat că aceleaşi concluzii sunt valabile şi în ceea ce priveşte posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanţei de judecată de a identifica fapta contravenţională, de a evalua gravitatea faptei şi de a stabili o sancţiune contravenţională proporţională cu aceasta.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 381 din 8 iunie 2021 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Csedo Attila în Dosarul nr. 3.458/268/2020 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi constată că dispoziţiile art. 65 lit. h) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 februarie 2022.


                    PREŞEDINTE
                    prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016