Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Valeriu Mihai Surcel în Dosarul nr. 14.864/1.748/2016* al Judecătoriei Cornetu, de Teodor Visalom în Dosarul nr. 46.378/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, respectiv de Andrei Viorel Marin, de Răzvan Sorin Balaban şi de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în Dosarul nr. 1.608/330/2018 al Judecătoriei Urziceni. 2. Dezbaterile au avut loc la data de 27 octombrie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus conexarea dosarelor nr. 3.094D/2021 şi nr. 935D/2022 la Dosarul nr. 2.378D/2020, care a fost primul înregistrat. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 27 octombrie 2022, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 2 noiembrie 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 8 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 14.864/1.748/2016*, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. 4. Prin Încheierea din 7 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 46.378/3/2016 (2.274/2020), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“. 5. Prin Încheierea din 4 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.608/330/2018, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“. 6. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Valeriu Mihai Surcel, de Teodor Visalom, de Andrei Viorel Marin, de Răzvan Sorin Balaban şi de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în cauze penale în care a fost invocată prescripţia răspunderii penale a inculpaţilor - autori ai excepţiei de neconstituţionalitate. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că normele penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât, ca urmare a declarării ca neconstituţională a sintagmei „oricărui act de procedură“ prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018, textul de lege este lipsit de previzibilitate, astfel încât nu permite destinatarului normei să îşi regleze conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii, prin raportare la actele întreruptive ale prescripţiei penale. Chiar dacă se acceptă teza potrivit căreia dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt încă în vigoare, sintagma „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe“ - în lipsa „cazurilor şi situaţiilor în care poate interveni întreruperea prescripţiei răspunderii penale“ - este imprecisă, neclară şi susceptibilă de interpretări arbitrare, situaţie incompatibilă cu exigenţele de calitate şi claritate impuse normelor penale şi cu imperativul respectării securităţii juridice. Susţin că exigenţa de claritate, precizie şi previzibilitate a normei juridice se impune atât pentru persoana asupra căreia se răsfrânge norma respectivă, cât şi pentru organele judiciare chemate să aprecieze cu privire la temeinicia şi legalitatea solicitărilor. Achiesează la opinia instanţei supreme potrivit căreia dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, cât priveşte sintagma „cursul prescripţiei se întrerupe“, sunt inaplicabile, având un caracter neconstituţional. 8. Judecătoria Cornetu apreciază că norma criticată, în forma actuală şi prin raportare la motivarea Curţii Constituţionale din Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, este suficient de clară pentru a ghida comportamentul social al persoanelor având pregătire medie. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că, deşi instanţa de contencios constituţional nu a prevăzut în dispozitivul Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 că termenul de prescripţie se întrerupe numai dacă este vorba despre acte care se comunică suspectului sau inculpatului în procesul penal, acest lucru reiese cu evidenţă din considerentele deciziei. Atât dispozitivul, cât şi considerentele pe care se sprijină acesta au putere de lucru judecat (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009), fiind general obligatorii şi impunându-se cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept. Or, de vreme ce considerentele expuse îndeosebi în paragraful 28 şi următoarele ale deciziei menţionate fundamentează însăşi soluţia dată criticii de neconstituţionalitate, rezultă, în mod evident, caracterul obligatoriu al acestora. Arată că, în paragraful 24 al Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, s-a reţinut că întreruperea cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale devine eficientă, producându-şi efectele, într-o manieră completă, doar în condiţiile existenţei unor pârghii legale de încunoştinţare a persoanei în cauză cu privire la începerea unui nou termen de prescripţie. Or, o astfel de procedură de aducere la cunoştinţă poate consta tocmai în comunicarea acelor acte efectuate în cauză, ce au ca efect curgerea unui nou termen de prescripţie a răspunderii penale. 10. Judecătoria Urziceni, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu a comunicat opinia sa cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal. Prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională. Ulterior sesizării Curţii în prezenta cauză, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, instanţa de control constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale, textul de lege criticat fiind modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 30 mai 2022. Curtea se va pronunţa însă asupra dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal în forma în care acestea au produs efecte în cauză - şi anume în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 -, având următorul cuprins: „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.“ 15. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, ale art. 23 privind libertatea individuală şi ale art. 126 alin. (1) şi (3) referitor la instanţele judecătoreşti. De asemenea, invocă prevederile art. 20 din Legea fundamentală referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, ulterior sesizării în prezentele cauze, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, precitată, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale. 17. În considerentele deciziei menţionate anterior, Curtea a observat că, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională. În context, Curtea a constatat că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancţionate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. 18. În consecinţă, Curtea a constatat că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma - prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale - fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale. 19. Curtea a constatat că o astfel de consecinţă este rezultatul nerespectării de către legiuitor a obligaţiilor ce îi revin potrivit Legii fundamentale şi al pasivităţii sale, chiar şi în ciuda faptului că deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie semnalau încă din anul 2019 practica neunitară rezultată din lipsa intervenţiei legislative. De asemenea, Curtea a subliniat că raţiunea care a stat la baza pronunţării Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale sau înlăturarea instituţiei întreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal la exigenţele constituţionale. Astfel, Curtea a reţinut că termenele de prescripţie generală reglementate de dispoziţiile art. 154 din Codul penal nu sunt afectate de deciziile Curţii Constituţionale. 20. În acest condiţii, Curtea a constatat că situaţia creată prin pasivitatea legiuitorului, consecutivă publicării deciziei de admitere amintite, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum şi supremaţia Constituţiei. Totodată, Curtea a constatat că, în cazul de faţă, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, cu consecinţa creării unui viciu de neconstituţionalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea“, care nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale. Aşa încât Curtea a constatat că, pentru restabilirea stării de constituţionalitate, este necesar ca legiuitorul să clarifice şi să detalieze prevederile referitoare la încetarea cursului prescripţiei răspunderii penale, în spiritul celor precizate în considerentele deciziei anterior menţionate. 21. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, precitată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezentele cauze - prin încheierile din 8 decembrie 2020, din 7 octombrie 2021, respectiv din 4 martie 2022 - Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal a devenit inadmisibilă. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi^1, ^1 Cu opinia separată a doamnei judecător Elena-Simina Tănăsescu, în sensul celei formulate la Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Valeriu Mihai Surcel în Dosarul nr. 14.864/1.748/2016* al Judecătoriei Cornetu, de Teodor Visalom în Dosarul nr. 46.378/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, respectiv de Andrei Viorel Marin, de Răzvan Sorin Balaban şi de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni în Dosarul nr. 1.608/330/2018 al Judecătoriei Urziceni. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi Judecătoriei Urziceni şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 noiembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
