Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 501 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 501 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 122 din 13 februarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dumitru Corcoveanu în Dosarul nr. 2.111/95/2020* al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.148D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa instanţei de control constituţional în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.111/95/2020*, Tribunalul Gorj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Corcoveanu într-o cauză având ca obiect angajarea răspunderii statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi plata unei sume de bani, cu titlu de daune, pentru prejudiciul moral suferit prin derularea procesului penal în care a fost achitat, în mod definitiv.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că termenul de 6 luni, care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată, precum şi a ordonanţei sau a încheierilor judiciare, prin care sa constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate, este prea scurt raportat la situaţia de fapt, având în vedere şi termenul de prescripţie de 5 ani, instituit pentru recuperarea sumelor datorate statului de către cetăţeni, ori termenul de 3 ani, aplicabil raporturilor patrimoniale dintre cetăţeni. Din această perspectivă, susţine că soluţia legislativă criticată aduce atingere egalităţii în drepturi şi limitează accesul liber la justiţie.
    6. Tribunalul Gorj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 788 din 17 noiembrie 2015.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală. Ulterior invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 58 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Pentru aceste motive se impune ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, în reglementarea în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale. Normele procesual penale au următorul conţinut: „(2) Acţiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată, precum şi a ordonanţei sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate.“
    11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la susţineri similare celor invocate în prezenta cauză, fiind pronunţate, în acest sens, Decizia nr. 788 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 24 februarie 2016, şi Decizia nr. 696 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2022, prin care excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca neîntemeiată.
    13. Prin Decizia nr. 696 din 28 octombrie 2021, paragraful 40, Curtea a reţinut că dispoziţiile constituţionale invocate sau alte norme cuprinse în Constituţie, în pacte ori tratate internaţionale la care România este parte nu prevăd imprescriptibilitatea dreptului persoanelor prejudiciate prin erori judiciare de a porni acţiune în repararea pagubei sau vreun termen-limită în care acest drept poate fi exercitat. Art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituţie, prin expresia „condiţiile legii“, lasă la opţiunea legiuitorului stabilirea condiţiilor procedurale în care dreptul la reparaţii poate fi exercitat, aceeaşi idee regăsindu-se şi în dispoziţiile art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora „atunci când o condamnare penală definitivă este ulterior anulată sau când este acordată graţierea, pentru că un fapt nou sau recent descoperit dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, persoana care a suferit o pedeapsă din cauza acestei condamnări este despăgubită conform legii ori potrivit practicii în vigoare în statul respectiv, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut îi este imputabilă în tot sau în parte“.
    14. Totodată, Curtea a reţinut, la paragraful 41 al Deciziei nr. 696 din 28 octombrie 2021, că termenul de 6 luni prevăzut la art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală este un termen de prescripţie a dreptului la acţiune rezonabil, care asigură celui prejudiciat condiţiile optime pentru a exercita acţiune în justiţie în scopul obţinerii reparaţiilor legale. Curtea a subliniat, de altfel, că nu trebuie absolutizat exerciţiul niciunui drept fundamental recunoscut de Constituţie sau de tratatele internaţionale privind drepturile omului, motiv pentru care instituirea prin lege a unor condiţii procesuale de valorificare a respectivului drept, cum este, în speţă, instituirea unui termen de 6 luni pentru introducerea acţiunii pentru repararea pagubei, nu este incompatibilă cu exigenţele constituţionale care se circumscriu principiului liberului acces la justiţie.
    15. Curtea nu a reţinut nici instituirea, prin normele procesual penale criticate, a unui regim discriminatoriu în raport cu materia răspunderii civile delictuale. Reglementarea termenului de prescripţie de 3 ani (art. 2.517 din Codul civil) şi începerea curgerii acestuia de la naşterea dreptului la acţiune, iar nu de la naşterea dreptului subiectiv material [art. 2.528 alin. (1) din Codul civil] în situaţia acţiunii în răspundere civilă delictuală au în vedere specificul acţiunilor în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită. Or, Curtea a constatat că această diferenţă de regim juridic nu este de natură să încalce principiul egalităţii în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituţie, întrucât discriminarea poate fi constatată doar în situaţia reglementării unor soluţii juridice diferite pentru persoane aflate în situaţii similare, aspect ce nu poate fi reţinut în prezenta cauză. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat, în repetate rânduri, că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar că acesta nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferenţe de situaţii (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, şi Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).
    16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Corcoveanu în Dosarul nr. 2.111/95/2020* al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 501 din 21 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"