Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 500 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 500 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma "obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei"

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 187 din 11 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) teza finală din Codul penal, excepţie ridicată de George-Ciprian Sofia în Dosarul nr. 4.122/315/2018* al Judecătoriei Târgovişte şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.895D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, deciziile nr. 264 din 24 aprilie 2018 şi nr. 704 din 28 octombrie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.122/315/2018*, Judecătoria Târgovişte a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) teza finală din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de George-Ciprian Sofia într-o cauză în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism în forma continuată.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că nu poate fi reţinută infracţiunea de proxenetism prin obţinerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei, dacă soţia, majoră, fără a fi determinată şi fără a i se înlesni de către soţ, prin constrângere sau nu, practică prostituţia în România ori în alt stat membru sau nu al Uniunii Europene, în care această activitate este autorizată legal. Invocă, pe de o parte, exercitarea dreptului său constituţional de opţiune liberă faţă de profesie sau faţă de felul muncii prestate, cu privire la care soţul ori statul nu poate interfera, precum şi îndatorirea constituţională de a participa la nevoile financiare ale căsniciei şi ale creşterii, educării şi instruirii copiilor, iar, pe de altă parte, libertatea şi dreptul de a folosi în mod liber veniturile rezultate din respectiva activitate, fără să fie stigmatizată în vreun fel şi fără să compromită ori să arunce în sfera ilicitului penal persoana care „beneficiază“ de aceste venituri, cu consimţământul soţiei - prostituată. Cu alte cuvinte, în viziunea autorului, norma penală criticată se află în coliziune cu dispoziţiile Codului civil referitoare la relaţiile de familie, incluzând drepturile şi obligaţiile reciproce ale soţilor, precum şi obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii.
    6. Judecătoria Târgovişte apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că susţinerea autorului excepţiei privind încălcarea dreptului la muncă şi a accesului liber al persoanei la o activitate economică, motivat de faptul că persoana care practică prostituţia nu poate munci, respectiv nu îşi poate alege profesia în mod liber, nu poate fi reţinută, având în vedere că infracţiunea de proxenetism nu impune, ca element material, exercitarea unei profesii legale într-un stat în care aceasta este permisă, fiecare fiinţă fiind liberă să acţioneze din punctul de vedere al profesiei/meseriei. Proxenetul este autorul unei infracţiuni de sine stătătoare, neputând fi concepută activitatea sa drept o profesie, astfel încât să poată fi invocată încălcarea dreptului la muncă sau la desfăşurarea unei activităţi economice. Consideră, totodată, că nu se poate reţine susţinerea potrivit căreia infracţiunea de proxenetism contravine principiului consacrat de către art. 48 din Legea fundamentală. Apreciază, în acest sens, că este nevoie de voinţa legiuitorului şi de o modificare legislativă care să exprime această voinţă. Anterior unei astfel de modificări legislative, textul incriminării trebuie interpretat în litera şi spiritul său. Reţine că nici litera şi nici spiritul legii nu exclud, în acest moment, soţul şi concubinul din sfera subiectului activ al infracţiunii de proxenetism, iar incriminarea infracţiunii de proxenetism nu implică încălcarea dreptului la viaţă de familie, garantat de Constituţie.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 213 alin. (1) teza finală din Codul penal. Prin notele scrise, autorul excepţiei de neconstituţionalitate formulează critici cu privire la dispoziţiile art. 213 alin. (1) teza finală din Codul penal, în modalitatea obţinerii de „foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei“. Având în vedere motivele de neconstituţionalitate formulate de autor, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei“, având următorul conţinut: „(1) Determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.“
    11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că normele penale criticate sunt contrare atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 45 referitoare la libertatea economică şi ale art. 48 alin. (1) privind familia, cât şi prevederilor art. 15 referitoare la libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul la muncă şi ale art. 16 privind libertatea de a desfăşura o activitate comercială din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei“, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la susţineri similare celor invocate în prezenta cauză, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 704 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 13 ianuarie 2022, prin care excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca neîntemeiată.
    13. În considerentele deciziei menţionate anterior, la paragrafele 14-18, instanţa de control constituţional a reţinut că elementul material al laturii obiective a infracţiunii de proxenetism se poate realiza prin una dintre următoarele trei acţiuni distincte prevăzute de art. 213 alin. (1) din Codul penal, şi anume determinarea practicării prostituţiei, înlesnirea practicării prostituţiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane. Varianta-tip a infracţiunii reia varianta-tip a incriminării cu aceeaşi denumire marginală din art. 329 din vechiul Cod penal, cu unele modificări de ordin semantic realizate prin utilizarea unor termeni şi sintagme noi, şi anume „determinarea“ în loc de „îndemnul“, „obţinerea de foloase patrimoniale“ în loc de „tragerea de foloase“, „una sau mai multe persoane“ în loc de „o persoană“ (cu referire la practicarea prostituţiei). Acţiunea de determinare reprezintă, în fapt, o instigare, în sensul art. 47 din noul Cod penal, iar acţiunea de înlesnire constituie, la rândul ei, o modalitate a complicităţii, potrivit art. 48 din acelaşi cod, cu diferenţa majoră faţă de vechea reglementare că fapta determinată sau înlesnită, şi anume prostituţia - care era incriminată în art. 328 din Codul penal din 1969 -, nu mai reprezintă infracţiune potrivit noii legislaţii. Aşadar, faptele de participare la prostituţie sub forma instigării sau complicităţii sunt incriminate distinct ca fapte autonome în raport cu care ar putea exista acte distincte de participaţie. În completare, „obţinerea de foloase patrimoniale“ este reglementată atât ca scop al infracţiunii de proxenetism, cât şi ca modalitate distinctă de săvârşire a infracţiunii.
    14. În aceste condiţii, Curtea a constatat că raţiuni de politică penală - referitoare la asigurarea protecţiei persoanelor vulnerabile faţă de faptele de exploatare a acestora prin practicarea prostituţiei - au impus legiuitorului să incrimineze, în continuare, proxenetismul, atât în modalităţile normative simple de la art. 213 alin. (1) din noul Cod penal, cât şi în modalităţile agravate reglementate la alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi articol, valoarea socială ocrotită fiind diferită faţă de cea avută în vedere de Codul penal anterior. Astfel, Codul penal din 1969 prevedea infracţiunea de proxenetism în titlul IX din Partea specială - „Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială“, la capitolul IV - „Alte infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială“, în timp ce în noul Cod penal incriminarea faptei de proxenetism a fost adusă în titlul destinat protecţiei persoanei, care este titlul I din partea specială a Codului penal - „Infracţiuni contra persoanei“, printre infracţiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, având reglementarea în capitolul VII - „Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile“ (în acest sens este Decizia nr. 874 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 7 martie 2016).
    15. Pornind de la grupul de infracţiuni în cadrul căruia a fost inclusă fapta de proxenetism în noul Cod penal, Curtea a constatat că obiectul juridic principal al acestei infracţiuni constă în relaţiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, relaţii care presupun procurarea mijloacelor de existenţă prin muncă, în condiţii de respect pentru regulile de morală şi de asigurare a demnităţii umane, cu excluderea oricăror acte de dobândire a unor foloase patrimoniale din practicarea prostituţiei de către o altă persoană.
    16. În aceste condiţii, Curtea a constatat că sunt neavenite susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora norma penală criticată se află în coliziune cu dispoziţiile Codului civil referitoare la relaţiile de familie, incluzând drepturile şi obligaţiile reciproce ale soţilor, precum şi obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii, în condiţiile în care valoarea socială protejată de legiuitor prin incriminarea infracţiunii de proxenetism este tocmai apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială, incluzând relaţiile de familie, şi asigurarea licită a mijloacelor de existenţă. De altfel, Curtea a observat că scopul căsătoriei este declarat, în mod expres, în alin. (2) al art. 259 din Codul civil, acesta fiind întemeierea unei familii. Uniunea se realizează prin consimţământul celor care se căsătoresc şi, odată realizată, ea este reglementată de normele legale în materie, aşa încât Curtea a reţinut că susţinerile potrivit cărora normele penale criticate aduc atingere dispoziţiilor referitoare la viaţa intimă, familială şi privată din Legea fundamentală sunt neîntemeiate.
    17. Totodată, Curtea a constatat că subiectul activ al infracţiunii de proxenetism nu este calificat, putând fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale răspunderii penale, inclusiv un membru de familie (de pildă, soţul persoanei care practică prostituţia), şi care obţine foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei, în condiţiile în care legiuitorul nu a exclus aceste persoane din sfera ilicitului penal în materia săvârşirii infracţiunii de proxenetism. De altfel, atunci când legiuitorul a dorit protejarea relaţiilor de familie în detrimentul tragerii la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, a reglementat cauze speciale de nepedepsire, aspect ce nu se regăseşte în cazul infracţiunii de proxenetism.
    18. Curtea a constatat, totodată, că norma penală criticată este reglementată cu suficientă claritate şi precizie, interpretarea ei în ansamblul actului normativ din care face parte relevând cu claritate voinţa legiuitorului. De asemenea, câtă vreme norma penală criticată nu operează nicio distincţie între subiectele de drept supuse incidenţei sale, Curtea a reţinut că susţinerea pretinsului său caracter discriminatoriu este lipsită de temei şi nu poate fi primită. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate constituie norme de drept penal substanţial, iar standardele dreptului la un proces echitabil se asigură prin dispoziţiile dreptului procesual penal. Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale privind libera circulaţie nu sunt incidente în cauză.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 704 din 28 octombrie 2021, precitate, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 48 alin. (1) privind familia, iar dispoziţiile art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 45 referitoare la libertatea economică din Constituţie, precum şi prevederile art. 15 referitoare la libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul la muncă şi ale art. 16 privind libertatea de a desfăşura o activitate comercială din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu au incidenţă în cauză.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de George-Ciprian Sofia în Dosarul nr. 4.122/315/2018* al Judecătoriei Târgovişte şi constată că dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma „obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei“, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Târgovişte şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 500 din 21 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 500 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma "obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei"

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 500 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal, cu referire la sintagma "obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei"