Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 650 din 10 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţia a fost ridicată de Carmen-Gabriela Miron în Dosarul nr. 571/117/2020 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.762D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.772D/2021, nr. 1.773D/2021, nr. 1.867D/2021, nr. 1.868D/2021, nr. 2.154D/2021, nr. 2.155D/2021, nr. 2.223D/2021, nr. 2.225D/2021-nr. 2.228D/2021 şi nr. 2.608D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată Dana-Florica Timar, Ioan Timiş, Rareş-Vasile Şerban, Veronica Ioniţă, Corina Marilena Gavra, Maria Verdeş, Delia Udroiu-Lucian, Oana Elena Talagiu (fostă Rugină), Natalia Monica Laura Gherman, Corina Maria Florea, Marcela Daniela Teaha (fostă Bungău) şi Carmen Adriana Domocoş în dosarele nr. 553/117/2020, nr. 569/117/2020, nr. 564/117/2020, nr. 1.632/117/2020, nr. 577/117/2020, nr. 563/117/2020, nr. 578/117/2020, nr. 555/117/2020, nr. 557/117/2020, nr. 561/117/2020, nr. 3.073/117/2020 şi nr. 820/117/2020 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.772D/2021, nr. 1.773D/2021, nr. 1.867D/2021, nr. 1.868D/2021, nr. 2.154D/2021, nr. 2.155D/2021, nr. 2.223D/2021, nr. 2.225D/2021-nr. 2.228D/2021 şi nr. 2.608D/2021 la Dosarul nr. 1.762D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Arată că stabilirea unui termen de prescripţie are ca scop eficientizarea accesului la justiţie într-un termen clar în care o persoană să se adreseze acesteia. De asemenea, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt clare, momentul de început al termenului fiind data producerii pagubei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 19 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 571/117/2020, încheierile din 5 mai 2021, pronunţate în dosarele nr. 553/117/2020, nr. 569/117/2020, nr. 564/117/2020 şi nr. 1.632/117/2020, încheierile din 8 iunie 2021, pronunţate în dosarele nr. 577/117/2020 şi nr. 563/117/2020, încheierile din 7 iunie 2021, pronunţate în dosarele nr. 578/117/2020, nr. 555/117/2020, nr. 557/117/2020, nr. 561/117/2020 şi nr. 3.073/117/2020, şi Încheierea din 26 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 820/117/2020, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011. Excepţia a fost ridicată de Carmen-Gabriela Miron, Dana-Florica Timar, Ioan Timiş, Rareş-Vasile Şerban, Veronica Ioniţă, Corina Marilena Gavra, Maria Verdeş, Delia Udroiu-Lucian, Oana Elena Talagiu (fostă Rugină), Natalia Monica Laura Gherman, Corina Maria Florea, Marcela Daniela Teaha (fostă Bungău) şi Carmen Adriana Domocoş în cauze având ca obiect soluţionarea unor cauze având ca obiect cereri privind drepturi salariale.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că, potrivit dispoziţiilor art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011, termenul de prescripţie de 3 ani în care se pot adresa justiţiei pentru a solicita repararea pagubelor curge de la data producerii pagubei, independent de împrejurarea dacă persoanele păgubite au avut sau nu cunoştinţă de producerea şi întinderea pagubei. Neconstituţionalitatea provine din faptul că legiuitorul nu a impus obligativitatea ca termenul de promovare a acţiunii în justiţie îndreptate împotriva angajatorului să fie calculat de la momentul în care salariaţii păgubiţi au cunoscut săvârşirea actului de discriminare şi producerea pagubei sau de la momentul în care acest act s-a produs în mod concret şi efectiv (data plăţii discriminatorii efective). Este avută în vedere situaţia când salariaţii se adresează justiţiei ca urmare a pagubei produse în urma unei discriminări privind drepturile salariale.
    9. Cu privire la principiul accesului liber la justiţie, consacrat prin art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, autorii excepţiei invocă cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, referitor la faptul că accesul la justiţie trebuie să fie asigurat în mod efectiv şi eficace. De asemenea, aceştia amintesc că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că scopul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este să apere nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective, în acest sens fiind Hotărârea din 12 iulie 2001, pronunţată în Cauza Prinţul Hans-Adam II de Liechtenstein împotriva Germaniei, şi Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. Totodată, amintesc că principiul accesului liber la justiţie implică şi adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale, în acest sens fiind Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României.
    10. Dispoziţiile art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 nu fac distincţia dacă angajatul a cunoscut sau nu producerea pagubei şi nici dacă data producerii pagubei este data la care un angajator a efectuat o plată discriminatorie sau data aferentă unei indemnizaţii lunare pentru care plata discriminatorie s-a realizat.
    11. În speţă, s-au achitat, în mod retroactiv, doar pentru o parte din personalul din justiţie, sume reprezentând diferenţe salariale aferente perioadei cuprinse între anul 2010 până în prezent, perioadă în care şi autorii excepţiei aveau aceeaşi calitate şi au prestat aceeaşi muncă, fără a le fi acordate însă aceste sume. Astfel, se încalcă art. 16 din Constituţie, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016.
    12. Or, dacă se apreciază că termenul pentru formularea acţiunii curge de la data scadenţelor lunare ale salariilor (pentru care s-au achitat diferenţe), atunci faţă de autorii excepţiei sunt lipsite de orice efecte remediile juridice reglementate de prevederile legale criticate.
    13. Din această perspectivă, autorii excepţiei apreciază că art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 aduce atingere principiului egalităţii în drepturi, precum şi dreptului de a accede efectiv la justiţie pentru apărarea propriilor drepturi legitime. De asemenea, contravine art. 9 alin. (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă şi art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    14. Totodată, autorii excepţiei apreciază că dispoziţiile legale cuprinse în art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 contravin şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa privind previzibilitatea legii, în condiţiile în care legiuitorul nu a impus obligativitatea ca termenul de promovare a acţiunii în justiţie, îndreptată împotriva angajatorului, să fie calculat de la momentul la care autorii excepţiei ar fi cunoscut actul de discriminare, producerea pagubei şi întinderea prejudiciului. Sub acest aspect, subliniază că instanţa constituţională a sancţionat neconstituţionalitatea unor prevederi dintre cele mai diverse, motivat de caracterul lor neclar, echivoc sau puţin previzibil, raportat în mod direct la dispoziţiile Constituţiei României. Cerinţa previzibilităţii, a clarităţii şi a caracterului accesibil al legii a fost consacrată şi la nivelul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului sau al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    15. Cu privire la cerinţele de previzibilitate a legii, autorii excepţiei invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 391 din 4 iunie 2019, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 şi Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    16. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 580 din 14 iulie 2020, precum şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit, cu privire la accesul liber la justiţie.
    17. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012. Curtea constată că Legea nr. 62/2011 a fost abrogată prin art. 189 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1238 din 22 decembrie 2022. Având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011:
    "Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează: (...)
    c) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei."


    21. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituţie: art. 1 alin. (5), în componenta sa privind previzibilitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 care consacră accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, susţin că sunt încălcate prevederile art. 20 din Constituţie raportat la următoarele dispoziţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, în componenta privind accesul efectiv la o instanţă, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept şi art. 18 referitor la limitarea folosirii restrângerilor drepturilor. De asemenea, sunt încălcate şi prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie. Totodată, sunt invocate şi dispoziţiile art. 2 şi ale art. 3 alin. (1) lit. c) teza finală, ale art. 9 alin. (1) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă şi ale art. 47 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost analizate anterior în jurisprudenţa sa în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 512 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 6 martie 2024, pronunţându-se în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că termenul prevăzut de art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 vizează, deopotrivă, atât acţiunile în justiţie ale salariaţilor, cât şi pe cele ale angajatorului. De asemenea, a amintit că, prin Decizia nr. 580 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 27 octombrie 2020, Curtea Constituţională a analizat o critică similară, formulată din perspectiva angajatorului. La paragraful 19 din decizia amintită, Curtea a reţinut că stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul de prescripţie este în atribuţia legiuitorului, fără ca prin aceasta să se încalce principiul legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. La paragrafele 23 şi următoarele din aceeaşi decizie, Curtea a statuat că instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care aceasta îşi produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiţie, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exerciţiului unui anumit drept având consecinţă fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ţinut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Curtea Constituţională a amintit şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 93, în care s-a reţinut că art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerinţă ilegală în privinţa exerciţiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut şi că acesta poate fi supus unor restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie.
    23. Referitor la critica ce vizează încălcarea art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată, prin faptul că dispoziţia de lege criticată îngrădeşte nelegal posibilitatea de recuperare a prejudiciului, Curtea Constituţională a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat reglementează tocmai posibilitatea de recuperare a pagubelor aduse angajatorului, necontravenind astfel principiului constituţional potrivit căruia proprietatea privată este garantată şi ocrotită prin lege. Cât priveşte pretinsa expropriere fără a fi impusă de o cauză de utilitate publică şi fără dreaptă şi prealabilă despăgubire, Curtea a reţinut că şi această critică este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu reglementează măsura exproprierii.
    24. Prin Decizia nr. 512 din 5 octombrie 2023, precitată, Curtea a apreciat că cele reţinute prin Decizia nr. 580 din 14 iulie 2020, precitată, sunt, mutatis mutandis, aplicabile în acea cauză, criticile de neconstituţionalitate fiind, în esenţă, similare.
    25. Cât priveşte stabilirea, în mod concret, a momentului de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011, respectiv care este momentul producerii pagubei, Curtea a observat că acesta reprezintă un aspect ce revine, în mod exclusiv, competenţei instanţelor de judecată, vizând aplicarea legii.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 512 din 5 octombrie 2023 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen-Gabriela Miron, Dana-Florica Timar, Ioan Timiş, Rareş-Vasile Şerban, Veronica Ioniţă, Corina Marilena Gavra, Maria Verdeş, Delia Udroiu-Lucian, Oana Elena Talagiu (fostă Rugină), Natalia Monica Laura Gherman, Corina Maria Florea, Marcela Daniela Teaha (fostă Bungău) şi Carmen Adriana Domocoş în dosarele nr. 571/117/2020, nr. 553/117/2020, nr. 569/117/2020, nr. 564/117/2020, nr. 1.632/117/2020, nr. 577/117/2020, nr. 563/117/2020, nr. 578/117/2020, nr. 555/117/2020, nr. 557/117/2020, nr. 561/117/2020, nr. 3.073/117/2020 şi nr. 820/117/2020 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 211 lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016