Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 499 din 4 iulie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 499 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 78 din 26 ianuarie 2018

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.402/89/2014/a9 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 954D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că citarea şi comunicarea actelor de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri şi au ca scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia şi nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiţie. Dispoziţiile legale cu privire la termenul de depunere şi de contestare a raportului de activitate a administratorului judiciar nu sunt de natură a încălca dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, atât timp cât exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează inclusiv instituirea unor termene.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.402/89/2014/a9, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ciprian Iulian Damian într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin parcurgerea formelor şi etapelor de publicitate ale actelor de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicaţie ce nu este gratuită şi care nu poate fi consultată de către orice persoană interesată - fără achitarea unor costuri lunare pe toată durata procedurii de insolvenţă - se încalcă art. 21 din Constituţie. Astfel, se susţine că, în cauză, speţa s-a soluţionat prin raportare la momentul depunerii/publicării raportului lichidatorului judiciar în Buletinul procedurilor de insolvenţă, fără a se ţine cont de faptul că această procedură se putea îndeplini şi prin alte mijloace, respectiv comunicarea directă. Publicarea actelor în Buletinul procedurilor de insolvenţă este gratuită pentru debitoare, însă oneroasă pentru toţi cei interesaţi de publicitatea actelor debitoarei. Or, interpretarea restrictivă a dispoziţiilor referitoare la procedura de publicare în Buletinului procedurilor de insolvenţă a actelor debitoarei şi care nu sunt accesibile celor interesaţi, decât în condiţii oneroase, conduce la absenţa accesului la justiţie, la protecţia oferită de lege şi afectează substanţa dreptului. În acest context, se are în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la accesul liber la justiţie (Decizia nr. 266 din 7 mai 2014, Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 şi Decizia nr. 670 din 18 mai 2011), cât şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că accesul liber la justiţie implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului şi poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului (Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36), accesul la justiţie presupunând o eficienţă a actului administrativ şi jurisdicţional, astfel încât protecţia legii să fie acordată în mod egal tuturor cetăţenilor care activează în scop economic şi social într-un anumit teritoriu.
    6. De asemenea, se apreciază că, prin introducerea unei proceduri oneroase de informare prin Buletinului procedurilor de insolvenţă, se restricţionează anumite categorii de petenţi, ceea ce conduce la o discriminare în ceea ce priveşte accesul la justiţie, în raport cu alţi subiecţi de drept care se bucură de prevederile mai favorabile ale normelor generale. În acest context, menţionează faptul că titularii drepturilor de creanţă izvorâte în raport de debitoare, care exercită drepturile autorităţilor publice, au acces gratuit la serviciile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului cu privire la Buletinul procedurilor de insolvenţă, în schimb, orice persoană interesată trebuie să achite o taxă pentru informare.
    7. Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri şi au ca scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiţie sau o împovărare a acestuia prin urmărirea publicării actelor de procedură în buletinul antereferit, chiar dacă s-ar percepe şi o anume taxă pentru accesarea acestuia. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, arată că acestea vizează raportul de activitate al administratorului judiciar şi termenul de depunere şi de contestare al acestuia, fiind norme de procedură. Cu privire la celelalte dispoziţii legale criticate, menţionează că autorul excepţiei nu a făcut susţineri în concret asupra acestora, precum şi nici asupra dreptului fundamental pretins a fi încălcat.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul arată, mai întâi, că prevederile criticate au fost abrogate, însă, este incidentă Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011. Totodată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, inclusiv Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, prin care instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 pct. 29, ale art. 7 alin. (8) şi (9), ale art. 21 alin. (3), ale art. 77 alin. (2) şi (3), precum şi ale art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 3 pct. 29:
    "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    [...]
    29. Buletinul procedurilor de insolvenţă este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta lege;"

    – Art. 7 alin. (8) şi (9):
    "(8) În vederea publicării citaţiilor, convocărilor şi notificărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege, se editează Buletinul procedurilor de insolvenţă, publicaţie editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
(9) Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării."

    – Art. 21 alin. (3):
    "(3) Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1). "
    Dispoziţiile alin. (1), la care fac referire prevederile criticate, au următorul cuprins: „(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate."

    – Art. 77 alin. (2) şi (3):
    "(2) Operaţiunile de publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă a actelor de procedură emise de instanţele judecătoreşti şi de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvenţă se efectuează cu titlu gratuit.
(3) Actele de procedură emise de administratorul judiciar şi de lichidator care, potrivit prezentei legi, sunt supuse şi formalităţii de publicitate prin registrul comerţului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, se depun la Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar înregistrarea în registrul comerţului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit."

    – Art. 156 alin. (2):
    "(2) Citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate şi potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi."


    13. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
    14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, prin Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă prevăzută la art. 21 alin. (3), care stabileşte că termenul de 3 zile pentru înregistrarea contestaţiei curge de la data depunerii raportului prevăzut la alin. (1), este neconstituţională.
    16. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei […]“, precum şi din dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, mai sus menţionată, a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
    17. În acest context, Curtea reţine că, în prezenta cauză, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei sale, spre exemplu, Decizia nr. 404 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 august 2014, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate (Decizia nr. 308 din 12 mai 2016), prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.
    18. Cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 308 din 12 mai 2016, paragrafele 36-39, Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte procedurile de insolvenţă, cu precădere în situaţia din speţa de faţă prevăzută la art. 21, legiuitorul, prin Legea nr. 85/2006, şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a stabili norme de procedură care să prevadă posibilitatea contestării actelor efectuate în derularea firească a acestei proceduri, respectiv a statuat că „debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată având posibilitatea de a face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar“ [art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006], contestaţie ce se înregistrează în termen de 3 zile de la depunerea la dosarul cauzei a raportului administratorului judiciar [art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006].
    19. În ceea ce priveşte termenele procedurale, Curtea Constituţională a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. Aşadar, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - material sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu trebuie să conducă la o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură (Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006).
    20. Însă, astfel cum a statuat şi instanţa de contencios constituţional în numeroase cauze, principiul accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Legea fundamentală implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrariului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).
    21. Faţă de cele prezentate, Curtea a constatat că legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera măsuri care să permită accesul la justiţie în ceea ce priveşte contestarea raportului administratorului judiciar, stabilind posibilitatea ca debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată să poată face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, fără însă a preciza, în mod concret, o dată obiectivă, nesusceptibilă de arbitrariu, care este data depunerii raportului lunar, dată de la care ar trebui înregistrată contestaţia.
    22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) şi (9), art. 77 alin. (2) şi (3) şi art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, din examinarea conţinutului normativ reiese că acestea reglementează Buletinul procedurilor de insolvenţă, precum şi aspecte referitoare la editarea acestuia în vederea publicării citaţiilor, convocărilor şi notificărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti. De asemenea, aceste dispoziţii prevăd unele proceduri şi operaţiuni legate de acest Buletin al procedurilor de insolvenţă, în sensul că publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării, respectiv faptul că operaţiunile de publicare a actelor de procedură emise de instanţele judecătoreşti şi de administratorul judiciar/lichidator în cadrul derulării procedurii de insolvenţă se efectuează cu titlu gratuit; actele de procedură emise de administratorul judiciar şi de lichidator care, potrivit acestei legi, sunt supuse şi formalităţii de publicitate prin registrul comerţului, alături de publicitatea prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, se depun la Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar înregistrarea în registrul comerţului se va opera din oficiu, cu titlu gratuit; iar ca măsură tranzitorie, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006, se prevede că, în ceea ce priveşte citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art. 7 din această lege, vor fi efectuate şi potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi.
    23. Faţă de acestea, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că soluţiile legislative cuprinse în prevederile criticate sunt contrare art. 16 şi art. 21 din Constituţie, deoarece, pe de o parte, încalcă principiului egalităţii în ceea ce priveşte accesul, în mod egal şi gratuit, la Buletinul procedurilor de insolvenţă pentru toţi participanţii la procedura insolvenţei, ceea ce conduce şi la încălcarea accesului liber la justiţie.
    24. Buletinul procedurilor de insolvenţă este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de Legea nr. 85/2006 [art. 3 pct. 29 din Legea nr. 85/2006]. În acest context, Curtea Constituţională reiterează faptul că, astfel cum a reţinut, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, după deschiderea procedurii, luarea efectivă la cunoştinţă a actelor se face prin Buletinul procedurilor de insolvenţă (cu excepţia primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, şi care se realizează nu numai prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, ci şi potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă). Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, citarea părţilor şi comunicarea actelor de procedură, a convocărilor şi a notificărilor se vor realiza prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Această prevedere are în vedere actele de procedură ulterioare deschiderii procedurii insolvenţei şi, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, se aplică tuturor acelor persoane „ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluţionare judecătorului-sindic, în condiţii de contradictorialitate“. Anterior începerii procedurii, comunicarea actelor de procedură se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă. De asemenea, potrivit art. 7 alin. (3) coroborat cu art. 61 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, notificarea deschiderii procedurii insolvenţei se va face către creditori, debitor şi oficiul registrului comerţului sau, după caz, registrul societăţilor agricole ori alte registre conform prevederilor Codului de procedură civilă, publicându-se totodată, conform prevederilor art. 61 alin. (3), într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Excepţie de la această notificare vor face doar creditorii ce nu au putut fi identificaţi şi debitorii al căror sediu nu este cunoscut, pentru care notificarea se va face doar prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. Faţă de acestea, Curtea a observat că legea instituie măsuri deosebite pentru ca părţile implicate în procedura insolvenţei, respectiv debitorii şi creditorii, să se bucure de o informare corectă a situaţiei lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceştia să-şi poată exercita dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, persoanele notificate vor fi citate şi li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului de acces liber la justiţie. De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situaţii specifice, fără a se putea reţine că este încălcat principiul egalităţii sau accesul liber la justiţie.
    25. Potrivit art. 12 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 3 iunie 2005, cu modificările şi completările ulterioare: „Oficiul Naţional al Registrului Comerţului publică săptămânal pe pagina sa de internet, cu titlu gratuit, lista persoanelor supuse procedurii de insolvenţă, care va cuprinde următoarele informaţii: denumirea debitorului, codul de identificare fiscală, numărul de ordine în registrul în care este înregistrat, numărul dosarului de insolvenţă şi instanţa pe rolul căreia este înregistrat dosarul, primul termen de judecată stabilit de instanţa judecătorească după deschiderea procedurii, tipul procedurii şi numerele Buletinului în care sunt publicate actele de procedură referitoare la debitor.“
    26. Comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părţi şi o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfăşurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială, prin care se asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 256 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 13 iunie 2014).
    27. Mai mult, în jurisprudenţa sa, spre exemplu Decizia nr. 557 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 9 noiembrie 2016, Curtea a reţinut că, în materia insolvenţei, specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind, astfel cum s-a arătat mai sus, atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, astfel că nu se poate reţine o pretinsă discriminare între participanţii la procedura insolvenţei, care sunt supuşi, cu precădere, regulilor instituţie de Legea nr. 85/2006, şi cei care cad sub incidenţa dreptului comun. De altfel, prin art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 s-a prevăzut că, în ceea ce priveşte citarea, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, conform art. 7 din această lege, vor fi efectuate şi potrivit Codului de procedură civilă pe durata a 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, aceasta constituind măsură tranzitorie, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006. Or, situaţia tranzitorie prevăzută de lege şi aplicarea propriu-zisă a textelor referitoare la procedurile de insolvenţă desfăşurate prin Buletinul procedurilor de insolvenţă nu poate constitui, ca atare, o discriminare.
    28. Totodată, Curtea reţine că, din examinarea prevederilor criticate în mod concret de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, nu reiese că legiuitorul ordinar a instituit măsuri prin care să stabilească accesul (abonarea) cu titlu gratuit la Buletinului procedurilor de insolvenţă pentru nicio entitate sau persoană implicată în procedura insolvenţei, astfel că nici nu se poate pune în discuţie o presupusă discriminare. De altfel, în aplicarea normelor privind procedurile de insolvenţă a fost adoptată, spre exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 124/2007 pentru aprobarea preţului de vânzare al Buletinului procedurilor de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 13 februarie 2007, prin care s-a aprobat preţul de vânzare al Buletinului procedurilor de insolvenţă, atât individual şi pe bază de abonament, pe suport fizic, cât şi pe bază de abonament, pe suport electronic. În acest context, prin ordine ale ministrului justiţiei, sunt aprobate tarife pentru eliberarea unor copii de pe Buletinul procedurilor de insolvenţă, copii certificate de pe actele de procedură publicate şi furnizarea de informaţii din Buletinul procedurilor de insolvenţă. De altfel, chiar dacă legea ar reglementa accesul gratuit al unor entităţi juridice la Buletinul procedurilor de insolvenţă, aceasta nu înseamnă de plano inegalitate de tratament, ci Curtea, în funcţiei de condiţiile normative concrete, va analiza conformitatea legislaţiei respective cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Exonerarea de la obligaţia de plată a anumitor taxe de către anumite entităţi este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cărui exercitare nu afectează egalitatea în faţa legii şi nu instituie vreo discriminare, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 36 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013, sau Decizia nr. 1.298 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.
    29. Mai mult, chestiunea plăţii unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvenţă, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, a mai fost analizată de Curtea Constituţională atunci când s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 7 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2006, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, ale cărei considerente îşi păstrează valabilitatea mutatis mutandis şi în privinţa art. 7 alin. (8) şi (9). Astfel, în privinţa acestor critici, Curtea a reţinut că accesul la justiţie şi exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, condiţionări ce pot îmbrăca şi forma unor obligaţii de ordin financiar. În mod evident, aceste condiţionări trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea de exercitare efectivă a drepturilor fundamentale mai sus menţionate. Obligaţiile corelative ce decurg pentru părţi în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului la apărare, atât timp cât părţile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita, în cadrul cheltuielilor de judecată, toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul art. 149 din Legea nr. 85/2006 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009).
    30. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) şi (9), art. 77 alin. (2) şi (3) şi art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 21 din Constituţie urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ciprian Iulian Damian în Dosarul nr. 1.402/89/2014/a9 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 3 pct. 29, art. 7 alin. (8) şi (9), art. 77 alin. (2) şi (3) şi art. 156 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016