Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 497 din 17 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 497 din 17 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 497 din 17 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 974 din 4 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Vasile Spinean în Dosarul nr. 2.482/30/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 168D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a depus note scrise, prin care solicită, în principial, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate şi, în subsidiar, respingerea, ca neîntemeiată, a acesteia.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că textele criticate au mai fost analizate de Curte din perspectiva unor critici similare şi, ca atare, solicită respingerea, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.482/30/2017, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de către Vasile Spinean, reclamant într-un litigiu având ca obiect nulitate a unui act.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, autorul apreciază că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, drepturile piloţilor militari, acordate de Legea nr. 223/2015, au fost grav afectate prin neincluderea în baza de calcul al pensiei militare a primelor şi a premiilor, venituri de natură salarială, din care s-au plătit toate taxele legale către stat. Legea nr. 223/2015 este o lege justă, care se raportează, în mod corect, la fiecare categorie de militari în parte, în funcţie de specificul, gradul, riscul şi complexitatea activităţii pe care o desfăşoară.
    7. Dispoziţiile art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu se corelează însă cu Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, în ceea ce priveşte stabilirea bazei de calcul al pensiei. Prin neincluderea în baza de calcul al pensiei a primelor prevăzute în anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, care se referă la salarizarea personalului aeronautic, în condiţiile în care acestea fac parte din solda lunară, piloţii militari sunt discriminaţi faţă de alte categorii de personal care pentru activitatea desfăşurată primesc drepturi băneşti sub alte denumiri, care, sunt incluse în baza de calcul al pensiei. Este menţionată, în acest sens, categoria personalului aeronautic civil navigant profesionist din Aviaţia Civilă din România.
    8. În conformitate cu actele normative care au reglementat pensiile piloţilor militari, începând cu data apariţiei Aviaţiei Militare şi până la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, aceştia au beneficiat, la stabilirea bazei de calcul al pensiilor, de primele orare de zbor, de încercare, recepţie şi verificare în zbor. Se mai arată, totodată, că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice include în calculul pensiei toate veniturile de natură salarială, inclusiv primele orare de zbor de încercare, recepţie şi verificare în zbor a aeronavelor. Acestea au fost „strecurate“ printre alte 15 categorii de venituri, care nu au fost niciodată venituri de natură salarială şi cu privire la care nimeni nu se aştepta să intre în baza de calcul al pensiei.
    9. Autorul conchide că doar prin declararea ca neconstituţională a prevederilor care modifică art. 28 din Legea nr. 223/2015 pot fi respectate dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, art. 16 din Constituţie, a legislaţiei în domeniu, precum şi ale deciziilor Curţii Constituţionale cu referire la nediscriminare, pensii şi drepturi sociale.
    10. În critica adusă dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, se susţine că, prin introducerea sporului pentru pensia suplimentară în interiorul pensiei militare şi, ulterior, prin plafonarea acesteia la 85%, se ajunge la pierderea acestui drept patrimonial în cazul pensionarilor cu o carieră respectabilă şi contribuţii considerabile.
    11. În plus, se ajunge la discriminarea acestora faţă de pensionarii care au o vechime cumulată de până la 36 ani şi care îşi valorifică integral atât vechimea în muncă, cât şi sporul pentru pensia suplimentară. Pensionarii care au o vechime cumulată de peste 36 ani sunt discriminaţi şi prin raportare la pensionarii civili, care primesc acest spor la punctajul de pensie, în valori procentuale duble şi mai mult decât duble.
    12. Plafonarea instituită de dispoziţiile legale menţionate are ca efect negarea sporului de care beneficiază pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a şi I, potrivit art. 11 din Legea nr. 80/1995, precum şi „nevalorificarea dreptului de spor de vechime aferent grupei de muncă în care sunt încadraţi - «alte condiţii»“, în acest fel fiind încălcat dreptul fundamental de proprietate privată.
    13. În continuare se arată că plafonarea instituită de art. 30 din Legea nr. 223/2015 reprezintă o încurajare a părăsirii serviciului militar imediat ce sunt îndeplinite condiţiile minime pentru obţinerea pensiei de serviciu, câtă vreme nu există perspectiva valorificării în cuantumul pensiei integrale a anilor de vechime care depăşesc vechimea minimă.
    14. Autorul susţine şi că titularii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminaţi faţă de alţi titulari de pensii de serviciu, din cauza faptului că doar primei categorii i se aplică un plafon de limitare a cuantumului pensiei de 85%, în vreme ce, în cazul altor categorii de pensii, acesta este de 100%.
    15. În continuare se menţionează că „La 1 ianuarie 2016, data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, coeficientul de ierarhizare corespunzător funcţiei pe care am fost plătit în perioada celor 6 luni alese pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de serviciu, are altă valoare decât cea de la data de 31 decembrie 2009, iar ordinele de ministru nu pot modifica prevederile Legii nr. 223/2015, deci actualizarea coeficientului de funcţie la nivelul 31 decembrie 2009 nu este făcută legal“. În acest context, autorul arată că „prin folosirea de coeficienţi de ierarhizare diferiţi pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei militare, pentru militari aflaţi în aceeaşi situaţie juridică (militari în rezervă, care au avut acelaşi grad şi funcţie militară în activitate), unii aflaţi în plată la data de 1.01.2016 şi cărora să le utilizezi un coeficient de ierarhizare valabil la 31.12.2009, iar altora care trec în rezervă după data de 1.01.2016 să le utilizezi alt coeficient de ierarhizare, se creează o diferenţă de tratament, ceea ce poate fi apreciat ca discriminatoriu, deoarece pentru aceeaşi vechime, acelaşi grad şi aceeaşi funcţie apar două pensii militare de serviciu cu cuantumuri diferite“.
    16. În final se invocă şi contrarietatea dintre, pe de o parte, dispoziţiile criticate şi, pe de altă parte, diverse dispoziţii legale, precum art. 31 şi art. 146 alin. (8) din Codul fiscal sau prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
    17. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă nu formulează un punct de vedere cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    18. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 652 din 30 octombrie 2018, nr. 656 din 30 octombrie 2018, nr. 43 din 22 ianuarie 2019 şi nr. 237 din 16 aprilie 2019.
    20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum apare în dispozitivul încheierii de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate de dispoziţiile art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. În urma examinării criticilor de neconstituţionalitate, se constată că este invocată şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 care modifică prevederile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015.
    23. În aceste condiţii, Curtea este învestită, în prezenta cauză, cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015. O atare soluţie este justificată, aşa cum a reţinut Curtea în Decizia nr. 847 din 14 decembrie 2017, de faptul că omisiunea instanţei judecătoreşti de a se pronunţa cu privire la unele dispoziţii din legi sau ordonanţe a căror neconstituţionalitate a fost invocată de autorul excepţiei nu poate avea drept consecinţă înlăturarea controlului de constituţionalitate. A admite o soluţie contrară echivalează cu atribuirea unor efecte „extra legem“ şi chiar „contra legem“ omisiunii sau refuzului instanţei judecătoreşti de a se pronunţa cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale având ca obiect soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate. Într-o atare ipoteză, conduita instanţei judecătoreşti s-ar constitui într-o modalitate de paralizare a exercitării dreptului conferit de Constituţie autorilor excepţiei de a o invoca şi, în mod corelativ, de a primi soluţia rezultată din controlul legii de către instanţa de contencios constituţional.
    24. Temeiul circumscrierii obiectului la dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e), precum şi la cele ale art. 30 din Legea nr. 223/2015, şi nu la dispoziţiile art. 40 pct. 4 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin care au fost modificate, îl reprezintă dispoziţiile art. 62 teza întâi („Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“.
    25. Cuprinsul dispoziţiilor legale care fac obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate este următorul:
    - Art. 28 alin. (1) lit. e): „(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute [...] în care nu se includ: […] e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;“;
    – Art. 30: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28“.

    26. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, consideră că sunt încălcate atât art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie privind interzicerea generală a discriminării.
    27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate sugerează că natura salarială a unui venit, pentru care s-au şi plătit contribuţii sociale şi/sau taxe, implică obligaţia în sarcina legiuitorului, atunci când stabileşte modalitatea de calcul al pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 223/2015, de a include aceste venituri salariale în baza de calcul al pensiilor de serviciu.
    28. Cu privire la această critică, Curtea reiterează principiul constant statuat şi urmat în jurisprudenţa sa, potrivit căruia ţine de opţiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Cu alte cuvinte, natura unui anumit venit, respectiv salarială sau nu, nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să ţină cont atunci când stabileşte dacă respectivul venit intră sau nu în baza de calcul al pensiilor de serviciu.
    29. Neincluderea unor venituri de natură salarială în baza de calcul al pensiilor piloţilor militari reprezintă, în opinia autorului excepţiei, tratament discriminatoriu faţă de categoria piloţilor civili în a căror bază de calcul al pensiilor de serviciu intră astfel de venituri, sub alte denumiri.
    30. Cu privire la această critică, Curtea a reţinut, în paragraful 52 al Deciziei nr. 551 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 21 decembrie 2018, ca fiind rezonabilă presupunerea că, la baza acestei reglementări diferenţiate, se află opţiunea legiuitorului potrivit căreia, din perspectiva modului de calcul al pensiei de serviciu, asemănările dintre personalul aeronautic din aviaţia militară şi restul destinatarilor Legii nr. 223/2015 sunt mai relevante decât asemănările dintre personalul aeronautic din aviaţia militară şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă. În formularea unei astfel de judecăţi, a continuat Curtea, în decizia antereferită, paragraful 53, statul s-a menţinut în limitele unei evaluări rezonabile, obiective. Legiuitorul are o anumită marjă de apreciere a relevanţei asemănărilor şi deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept atunci când reglementează, în mod mai mult sau mai puţin diferit, regimul juridic al acestora.
    31. În plus, Curtea apreciază că, în măsura în care legiuitorul ar fi tratat într-o manieră cât mai asemănătoare pensiile de serviciu ale celor două categorii de piloţi, s-ar fi ridicat problema tratamentului neuniform aplicat în cadrul categoriei pensionarilor militari. Tocmai de aceea soluţia criticată de către autorul excepţiei nu are un caracter disproporţionat şi/sau vădit nejustificat care să depăşească marja de apreciere a statului.
    32. Cu referire la critica adusă dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 din perspectiva faptului că instituie o discriminare în funcţie de durata, mai mare sau mai mică, a vechimii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, Curtea constată că s-a pronunţat cu privire la aceasta [Decizia Curţii nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019, paragrafele 55-57], în sensul că opţiunea legiuitorului nu este de natură să conducă la discriminarea pensionarilor ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depăşesc cota de 85% din baza lor calcul faţă de pensionarii ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depăşesc cota de 85% din baza lor de calcul.
    33. Astfel, prin instituirea pragului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul nu a urmărit să trateze diferenţiat cele două categorii de pensionari. Legiuitorul a urmărit, în mod nemijlocit, doar să plafoneze cuantumul maxim al pensiei militare de stat. În acest context, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa referitoare la dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia poliţistului stabilită în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei“. Astfel, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a statuat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului.
    34. Curtea a statuat că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu [pentru soluţii similare a se vedea Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, paragrafele 41 şi 42, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragrafele 65-67, sau Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018)].
    35. În ceea ce priveşte argumentul autorului potrivit căruia plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 85% din baza de calcul al acesteia, din cauza faptului că are ca efect negarea sporului de care beneficiază pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a şi I, potrivit art. 11 din Legea nr. 80/1995, precum şi „nevalorificarea dreptului de spor de vechime aferent grupei de muncă în care sunt încadraţi - «alte condiţii»“, Curtea reaminteşte că, pronunţându-se asupra prevederilor art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, abrogată la data de 1 ianuarie 2011 care, la rândul lor, plafonau cuantumul pensiei militare de stat, reţinut că aceste prevederi instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul (a se vedea deciziile nr. 1.462 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 9 ianuarie 2012, nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009 şi nr. 31 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003).
    36. Cu referire la argumentul autorului, în sensul că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 încurajează părăsirea serviciului militar, Curtea reaminteşte că, în realizarea controlului de constituţionalitate, în speţă a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, nu este chemată să verifice dacă acţiunile statale supuse analizei sale sunt cele mai bune sau expresia celei mai bune politici. Un astfel de rol constituţional revine autorităţii statale emitente a actului supus controlului. Jurisdicţia constituţională este competentă să stabilească dacă acţiunea statală supusă analizei sale este disproporţionată.
    37. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare a pensionarilor militari faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, generată de dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea reiterează jurisprudenţa constantă, potrivit căreia pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii. În acest sens pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că „militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor“ [a se vedea paragraful 58 al Deciziei nr. 301 din 7 mai 2019, paragraful 17 al Deciziei nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018].
    38. Cu referire la critica autorului prin care se arată că „ordinele de ministru nu pot modifica prevederile Legii nr. 223/2015“, Curtea reiterează jurisprudenţa sa constantă în sensul că nu este competentă, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, să stabilească conformitatea unor acte normative infralegislative, executive, cu dispoziţiile Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 1 iulie 2015, paragraful 15).
    39. În sfârşit, în ceea ce priveşte invocarea de către autor a neconcordanţei dispoziţiilor criticate cu diverse acte normative infraconstituţionale, Curtea reaminteşte că nu intră în atribuţiile sale verificarea coerenţei actelor normative, inclusiv a celor cu statut de legislaţie primară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 249 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 23 iunie 2005).
    40. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Spinean în Dosarul nr. 2.482/30/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016