Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 496 din 4 iulie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 496 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 960 din 5 decembrie 2017

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Kánya Gyöngyi şi Bârseuan Sorin în Dosarul nr. 267/83/2016 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 644D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea ARCA - S.R.L. din Satu Mare, doamna avocat Camelia Gagu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi, în esenţă, să se constate că planul de reorganizare, confirmat de către judecătorul-sindic, a fost propus de către creditori, debitorul nepropunând niciun plan de reorganizare viabil. Or, aceste măsuri pot implica modificări ale actului constitutiv al societăţii, iar în speţa de faţă, ca urmare a situaţiei specifice, s-au operat aceste modificări fără acordul asociaţilor sau acţionarilor. De asemenea, menţionează că starea de reorganizare a societăţii este datorată inclusiv acţiunilor sau inacţiunilor asociaţilor sau acţionarilor debitoarei. Prevederile criticate nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. De altfel, autorii excepţiei nu justifică încălcarea dreptului de proprietate, mai ales că nu au creanţe asupra statului, ci sunt acţionari la o societate cu răspundere limitată, care, în prezent, se află în procedura insolvenţei. Mai mult, prevederile criticate au ca scop stabilirea unor măsuri adecvate prin planul de reorganizare, respectiv prin programul de plăţi a creanţelor, pentru achitarea datoriilor pe care le înregistrează societatea debitoare, măsuri care sunt atât în interesul creditorilor, cât şi al asociaţilor sau acţionarilor debitorului, precum şi acordarea unor şanse de redresare a debitorului. Legiuitorul are legitimitatea de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatorii, în mod egal pentru toţi cei interesaţi, în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii. Totodată, precizează că nemulţumirea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate porneşte, mai degrabă, de la aspectele concrete ale dosarului de fond aflat pe rolul instanţei de judecată. În final, depune concluzii scrise.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile criticate nu vatămă dreptul de proprietate al acţionarilor unei societăţi, întrucât, prin lege, este instituită posibilitatea propunerii unui plan de reorganizare ce urmează a fi supus atenţiei judecătorului-sindic, iar, în caz de confirmare a acestui plan, unui control efectuat de către instanţa de apel, în situaţia în care se apelează la această cale de atac. De asemenea, un plan de reorganizare este în interesul tuturor părţilor implicate în procedura insolvenţei, chiar dacă se modifică actul constitutiv, încercându-se redresarea unei societăţi, care, evident, este mai benefică decât intrarea societăţii în faliment. Totodată, legiuitorul este competent să supună valorificarea dreptului unor condiţionări ce vizează un scop legitim, şi anume acela de a redresa societatea aflată în insolvenţă, astfel încât creditorii să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în insolvenţă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Sentinţa civilă nr. 23 din 31 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 267/83/2016, Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Kánya Gyöngyi şi Bârseuan Sorin într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate, care dau posibilitatea modificării, fără acordul statutar al membrilor sau asociaţilor/acţionarilor debitorului, a actului constitutiv, prin planul propus de creditori sau de administratorul judiciar, sunt neconstituţionale, deoarece afectează dreptul de proprietate privată. Se apreciază că, prin soluţia legislativă criticată, s-au instituit măsuri împotriva asociaţilor/acţionarilor debitorului, care reprezintă o adevărată privare de proprietate, consacrându-se o formă de „trecere silită“ a unor bunuri din proprietatea acestora şi o „deposedare“, în mod discriminatoriu, ceea ce este contrar art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, dispoziţii constituţionale care sunt conforme cu art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest context, menţionează că noţiunea de „bun“, în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, acoperă şi „acţiunile“, respectiv „părţile sociale/de interes“ ale societăţilor, în înţelesul lor de titluri de proprietate asupra unei fracţiuni a activului entităţii respective (a se vedea Hotărârea din 25 iulie 2002, pronunţată în Cauza Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei).
    7. Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Prin dispoziţiile legale criticate nu este vătămat dreptul de proprietate al acţionarilor unei societăţi, deoarece acestea instituie posibilitatea propunerii unui plan de reorganizare ce urmează a fi supus atenţiei judecătorului-sindic, iar, în caz de confirmare a acestui plan, unei noi verificări de către instanţa de apel, în situaţia utilizării căilor de atac. Totodată, un plan de reorganizare este în interesul tuturor părţilor implicate în procedura insolvenţei, chiar dacă se modifică actul constitutiv, încercânduse redresarea unei societăţi, ceea ce, evident, este mai benefică decât intrarea societăţii în faliment.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii. Regula este aceeaşi pentru toţi debitorii aflaţi în situaţii similare, dispoziţiile criticate aplicându-se tuturor, iar instituirea unor reguli procedurale derogatorii de la dreptul comun are în vedere specificul procedurii insolvenţei şi principiul celerităţii, ceea ce nu contravine dreptului de acces la instanţă şi la un proces echitabil şi nici principiului egalităţii şi al dreptului de proprietate. De altfel, prin prevederile criticate se urmăreşte tocmai salvarea societăţii în insolvenţă printr-o reorganizare judiciară, fiind stabilite reguli, cerinţe ale cuprinsului planului în mod obiectiv, în vederea administrării eficiente a procedurii reorganizării judiciare în concordanţă cu interesele creditorilor, dar şi ale asociaţilor sau acţionarilor.
    10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului. De asemenea, planul cuprinde obligatoriu programul de plată a creanţelor, acesta urmând a fi supus confirmării judecătorului-sindic, care are rolul de a consfinţi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Ţinând seama de art. 44 alin. (1) din Constituţie, care prevede că atât conţinutul, cât şi limitele dreptului de proprietate private sunt stabilite prin lege, legiuitorul este competent să supună valorificarea dreptului menţionat unor condiţionări, care, în cazul de faţă, vizează un scop legitim, şi anume acela de a redresa societatea aflată în insolvenţă, astfel încât creditorii să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului în insolvenţă.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 133 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, planul propus de creditori sau de administratorul judiciar poate prevedea modificarea, fără acordul statutar al membrilor sau asociaţilor/acţionarilor debitorului, a actului constitutiv.“
    14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi, potrivit cărora „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular“. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de selecţie, desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor. Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanţelor. Creanţele înscrise ca beneficiare ale unei cauze de preferinţă în tabelul definitiv al creanţelor pot fi purtătoare de dobânzi şi alte accesorii. Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani, calculaţi de la data confirmării planului. Termenele de plată stabilite prin contracte - inclusiv de credit sau de leasing - pot fi menţinute prin plan chiar dacă depăşesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi şi prelungite, cu acordul expres al creditorilor, dacă, iniţial, erau mai scurte de 3 ani. După realizarea tuturor obligaţiilor din plan şi închiderea procedurii de reorganizare, aceste plăţi vor continua conform contractelor din care rezultă [art. 133 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2014].
    16. În acest context, Curtea observă că dispoziţiile privind procedura de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă prevăd faptul că aceste operaţiuni se desfăşoară sub controlul judecătorului-sindic. Potrivit art. 136 din Legea nr. 85/2014, o copie a planului propus va fi depusă la grefa tribunalului şi la registrul în care este înregistrat debitorul şi va fi transmisă debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar şi comitetului creditorilor. De asemenea, administratorul judiciar va publica, în termen de 5 zile de la depunerea planului, un anunţ referitor la acesta în Buletinul procedurilor de insolvenţă, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan în adunarea creditorilor, precum şi a faptului că este permisă votarea prin corespondenţă (astfel cum este prevăzut la art. 137 din Legea nr. 85/2014). Judecătorul-sindic fixează termenul pentru confirmarea planului în cel mult 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui specialist să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul este confirmat în anumite condiţii (astfel cum sunt prevăzute la art. 139 din Legea nr. 85/2014).
    17. Din ansamblul reglementărilor cu privire la procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă reiese că există obligaţia ca acest plan să fie supus controlului judecătorului-sindic, precum şi posibilitatea utilizării căilor de atac, respectiv apelului, care se judecă potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, cu anumite derogări specifice procedurilor de insolvenţă.
    18. Faptul că, prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990 şi ale Legii nr. 297/2004, planul propus de creditori sau de administratorul judiciar poate prevedea modificarea, fără acordul statutar al membrilor sau asociaţilor/acţionarilor debitorului, a actului constitutiv nu este de natură a încălca dreptul de proprietate al acţionarilor unei societăţi. Dimpotrivă, se circumscrie scopului Legii privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia şi a acoperirii creanţelor asupra debitorului. Astfel, prin prevederile criticate se urmăreşte tocmai salvarea societăţii în insolvenţă, fiind stabilite anumite reguli şi cerinţe în cuprinsul planului de reorganizare, în vederea administrării eficiente a procedurii reorganizării judiciare în concordanţă cu interesele creditorilor, dar şi ale asociaţilor sau acţionarilor. Planul de reorganizare este în interesul tuturor părţilor implicate în procedura insolvenţei, prin măsurile instituite urmărindu-se redresarea societăţii respective. Mai mult, la art. 133 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014 se prevede că planul de reorganizare va cuprinde, în mod obligatoriu, programul de plată a creanţelor, care este graficul de achitare a acestora, menţionat în planul de reorganizare, şi care include: cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, dar nu mai mult decât sumele datorate conform tabelului definitiv de creanţe; în cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă sumele vor putea include şi dobânzile; termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume [art. 5 alin. (1) pct. 53 din Legea nr. 85/2014]. Creanţele înscrise ca beneficiare ale unei cauze de preferinţă în tabelul definitiv al creanţelor pot fi purtătoare de dobânzi şi alte accesorii [art. 133 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 85/2014].
    19. Curtea constată că, pe de o parte, legiuitorul, în virtutea prerogativelor constituţionale şi în considerarea unor situaţii deosebite, poate să stabilească reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie prevăd că atât conţinutul, cât şi limitele dreptului de proprietate privată sunt stabilite prin lege. În consecinţă, legiuitorul este competent să supună valorificarea dreptului menţionat unor condiţionări, care, în cazul de faţă, vizează un scop legitim, şi anume acela de a redresa societatea aflată în insolvenţă şi a evita intrarea în faliment, astfel încât creditorii să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului în insolvenţă, măsuri care nu conduc la încălcarea prevederilor constituţionale sau convenţionale cu privire la dreptul de proprietate.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Kánya Gyöngyi şi Bârseuan Sorin în Dosarul nr. 267/83/2016 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 133 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016