Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 495 din 4 iulie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 495 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 784 din 3 octombrie 2017

┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Andreea Costin │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicată de Societatea Humanitas - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 90.581/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 606D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Romeo Popescu, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, şi pentru partea Uniunea Scriitorilor din România, prim-vicepreşedintele acesteia, domnul Varujan Vosganian, asistat de doamna avocat Corina Popescu, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Uniunea Scriitorilor din România a depus note scrise prin care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, prin formularea de către autoarea acesteia a acţiunii în pretenţii pe rolul instanţei de fond, s-a urmărit sesizarea Curţii Constituţionale. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.006D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicată de Societatea Humanitas - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.778/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    5. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Romeo Popescu, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Apărătorul autoarei excepţiilor de neconstituţionalitate apreciază că se impune conexarea cauzelor, iar apărătorul părţii Uniunea Scriitorilor din România lasă la aprecierea Curţii măsura conexării. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.006D/2017 la Dosarul nr. 606D/2016, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului avocat Romeo Popescu, reprezentantul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens susţine, în esenţă, că prin stabilirea timbrului literar în cuantum de 2%, care se adaugă la preţul de vânzare al cărţilor, se încalcă dreptul de proprietate privată garantat prin art. 44 din Constituţie, incluzând şi dreptul la clientelă şi dreptul de stabilire liberă a preţului în raport de cerere şi ofertă. Totodată, se încalcă şi art. 33 din Constituţie privind accesul la cultură, deoarece preţul care se stabileşte prin adăugarea timbrului literar este în mod artificial majorat, mai ales că statul, pentru a proteja şi încuraja cultura, a decis ca taxa pe valoarea adăugată, în cazul cărţilor, să fie de doar 5%. Or, în aceste condiţii, deşi taxa pe valoarea adăugată este 5%, se adaugă timbrul literar în cuantum de 2%, ceea ce afectează preţul final şi, în mod implicit, vânzările lucrărilor editate.
    8. În continuare, arată că nu există o situaţie extraordinară care să permită, în condiţiile art. 56 alin. (3) din Constituţie, stabilirea unei taxe suplimentare, respectiv a acestei taxe parafiscale care este timbrul literar. Acest timbru literar se aplică asupra preţului integral al lucrărilor, preţ care cuprinde atât cheltuielile propriu-zise, cât şi taxa pe valoarea adăugată, ceea ce înseamnă aplicarea unui impozit la impozit. Or, acest lucru nu este permis, în acest sens indicând Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 5 februarie 2013 care se referă la taxa de clawback, prin care Curtea a statuat că nu se poate aplica un impozit la impozit.
    9. Având cuvântul, doamna avocat Corina Popescu, reprezentanta părţii Uniunea Scriitorilor din România, solicită, în primul rând, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că excepţia de neconstituţionalitate nu poate forma obiectul unei acţiuni principale, ci reprezintă un mijloc de apărare în cadrul unui litigiu. Aşadar, ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate presupune existenţa unui litigiu pe rolul instanţei, or, în cazul de faţă formularea acţiunii în pretenţii a fost, de fapt, un paravan pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate, ceea ce reprezintă o fraudă la lege.
    10. Pe fondul excepţiei solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată. Arată că, în ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la art. 16, art. 44 şi art. 56 din Constituţie, Curtea, prin jurisprudenţa sa, a statuat că timbrul cultural reprezintă o taxă parafiscală, colectată de la persoanele fizice vizate şi care are o destinaţie precisă stabilită de lege, constituindu-se ca un venit cu caracter extrabugetar al unor persoane juridice de drept public sau drept privat. Instituirea timbrului cultural are ca scop degrevarea parţială a bugetului statului, tocmai pentru susţinerea culturii. În acest sens apreciază că se realizează şi o aşezare echitabilă a sarcinilor fiscale, pentru că se aduc în folosul creatorilor din diferite domenii ale culturii sume suplimentare, care nu pot fi asigurate de la bugetul de stat. Astfel, statul, în mod indirect, participă la susţinerea culturii şi, nicidecum, nu împiedică accesul la cultură.
    11. În continuare, având cuvântul, domnul Varujan Vosganian, pentru partea Uniunea Scriitorilor din România, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că prin timbrul cultural nu se afectează dreptul de proprietate sau patrimoniul editurilor. Scopul urmărit de legiuitor prin instituirea acestui timbru îl reprezintă compensarea anumitor precarităţi bugetare în sprijinirea culturii, prin care se lărgeşte accesul la cultură. De altfel, mai arată că şi în alte ţări există aceste taxe parafiscale, cum ar fi în Germania. Aşadar, timbrul cultural reprezintă o formă de susţinere a culturii şi a creaţiei, şi nicidecum o afectare a spiritului şi literei Constituţiei.
    12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de către Curte, ocazie cu care, prin Decizia nr. 892 din 25 octombrie 2012, a reţinut că dispoziţiile legale se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi de situaţia prevăzută de Legea nr. 35/1994, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Mai mult, Curtea a constatat că Legea nr. 35/1994 nu conţine dispoziţii contrare art. 44 din Constituţie. Valoarea celor opt categorii de timbre culturale prevăzute de legea criticată se stabileşte în funcţie de natura activităţii prestate pentru fiecare domeniu cultural. Or, ocrotirea egală a proprietăţii trebuie să fie raportată la aceeaşi categorie de destinatari ai reglementării. Prin urmare, dispoziţiile Legii nr. 35/1994 nu conţin nicio diferenţiere a tratamentului juridic aplicabil proprietăţii private, în raport cu titularul acesteia, sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se vor vira de unităţile care le colectează în conturile organizaţiilor de creatori beneficiare, plata acestui timbru fiind făcută de beneficiarul/consumatorul final. Mai mult, sumele cuvenite organizaţiilor de creatori vor fi folosite numai în scopul prevăzut de lege, iar utilizarea acestora în alte scopuri decât cele menţionate constituie contravenţie, dacă nu este săvârşită astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune. Prin urmare, apreciază că cele reţinute de Curte prin decizia amintită îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    13. În replică, având cuvântul, domnul avocat Romeo Popescu arată că nu există nicio fraudă la lege, ci un caz clasic prin care se deduce controlului Curţii o lege considerată a fi neconstituţională, iar în ceea ce priveşte atitudinea statului, arată că acesta, pe de o parte, reduce taxa pe valoarea adăugată de la 19% la 5%, iar, pe de altă parte, adaugă acest timbru cultural.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    14. Prin Încheierea din 11 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 90.581/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literal, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, ar artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicată de Societatea Humanitas - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de restituire a sumei reprezentând contravaloarea timbrului literar, întrucât aceasta a fost colectată şi virată în contul Uniunii Scriitorilor din România în temeiul unei legi, apreciate ca fiind neconstituţionale. Având în vedere caracterul neconstituţional al legii, autoarea excepţiei solicită, de asemenea, constatarea faptului că, în viitor, nu mai are obligaţia de a efectua plăţi reprezentând contravaloarea timbrului literar.
    15. Prin Sentinţa civilă nr. 3.250 din 26 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.778/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literal, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicată de Societatea Humanitas - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a ordinului emis în temeiul Legii nr. 35/1994, prin care se stabilesc normele metodologice de aplicare a acestei legi.
    16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 35/1994 sunt neconstituţionale, deoarece la preţul prestaţiei artistice adaugă o contribuţie financiară care nu are caracter de impozit sau taxă şi nici nu este urmată de o contraprestaţie, în acest fel producându-se o ingerinţă în activitatea operatorului economic asupra dreptului la clientelă al acestuia, precum şi asupra preţului produselor care se stabileşte prin raportare la cererea şi oferta de pe piaţă. Aşadar, obligaţia instituită prin lege în sarcina operatorilor economici din domeniul cultural conduce la o îmbogăţire fără justă cauză, atât a unor entităţi private - uniunile de creatori -, cât şi a statului.
    17. Astfel, prin obligaţia de a colecta şi vira timbrul cultural, operatorii economici suferă o diminuare a patrimoniului, întrucât această obligaţie impune în sarcina lor plata salariilor persoanelor care colectează timbrul cultural, costuri generate de tipărirea şi aplicarea diverselor timbre, precum şi costuri bancare.
    18. Totodată, se apreciază că legea reprezintă o limitare a dreptului oricărei persoane de a avea acces la cultură, întrucât aceasta instituie o adevărată „taxă pe cultură“ în folosul unor asociaţii de creatori, taxă care, în final, duce la scumpirea produselor culturale, fiind resimţită şi suportată de către consumator. Or, în garantarea accesului la cultură, principala obligaţie negativă a statului este de a se abţine de la orice îngrădire a libertăţii persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale. Însă, statul transferă obligaţia sa de sprijinire a culturii în sarcina entităţilor care activează în domeniul cultural şi artistic şi a consumatorilor de cultură.
    19. De asemenea se arată că instituirea contribuţiilor prevăzute de legea criticată contravine şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 56, având în vedere că veniturile colectate ca urmare a acestei taxe nu se fac venit la bugetul de stat, ci sunt virate în contul unor entităţi private.
    20. Se mai susţine că, prin dispoziţiile legii criticate, se creează o discriminare prin oferirea de drepturi suplimentare organizaţiilor de creatori în detrimentul altor persoane de drept privat (persoane fizice care achiziţionează respectivele bunuri şi servicii, societăţile care comercializează aceste bunuri şi servicii). Caracterul discriminatoriu al Legii nr. 35/1994 mai reiese şi din faptul că alte categorii profesionale constituite în asociaţii profesionale (proiectanţi, magistraţi, profesori etc.) nu beneficiază de astfel de venituri suplimentare.
    21. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că timbrul literar nu constituie un impozit, deoarece nu se datorează bugetului de stat, ci o taxă specială.
    22. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Criticile invocate în prezenta cauză au mai fost analizate de Curtea Constituţională, care, prin Decizia nr. 892 din 25 octombrie 2012, a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 35/1994.
    23. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    24. Guvernul arată că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale invocate, citând, în acest sens, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, conform căreia timbrele instituite prin Legea nr. 35/1994 nu sunt impozite, ci taxe speciale, denumite în doctrină taxe parafiscale şi care se prezintă sub o diversitate de forme, fapt care explică şi reglementarea lor eterogenă.
    25. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    26. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    27. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 35/1994, precum şi ale Legii nr. 35/1994, în ansamblul său. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta priveşte, în realitate, Legea nr. 35/1994, în ansamblul său. Prin urmare, având în vedere critica de neconstituţionalitate, precum şi conţinutul normativ al legii, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iulie 2008.
    28. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile Legii nr. 35/1994 încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 33 privind accesul la cultură, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 56 privind contribuţiile financiare.
    29. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este o entitate juridică al cărei obiect de activitate este reprezentat de editarea şi comercializarea cărţilor, aceasta criticând faptul că legea instituie o contribuţie care se adaugă preţului operei artistice.
    30. În raport cu critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor Legii nr. 35/1994, în ansamblul său, precum şi asupra dispoziţiilor art. 1 din lege, constatând constituţionalitatea acestora. În acest sens sunt Decizia nr. 892 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 14 decembrie 2012, şi Decizia nr. 1.494 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 18 ianuarie 2012.
    31. Astfel, Curtea a reţinut că persoanele juridice care editează carte beletristică ce urmează să fie vândută cu amănuntul, categorie în care se încadrează şi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, au obligaţia de a determina valoarea timbrului literar şi de a o imprima distinct pe fiecare carte, adăugând-o preţului de vânzare al acesteia, precum şi obligaţia de a vira în conturile organizaţiilor de creatori beneficiare sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului literar. Astfel, nu le revine persoanelor mai sus amintite obligaţia de plată a acestui timbru, ci doar de a colecta şi de a vira mai departe unităţilor beneficiare sumele efectiv încasate, plata acestui timbru fiind făcută de către beneficiarul/consumatorul final, cumpărătorul cărţii respective.
    32. Curtea a mai reţinut că timbrele culturale reglementate de Legea nr. 35/1994 nu sunt impozite, ci taxe speciale, denumite în doctrină taxe parafiscale şi care se prezintă sub o diversitate de forme, fapt care explică şi reglementarea lor eterogenă. Taxele parafiscale, instituite în temeiul unor norme juridice adoptate special în acest scop, sunt acele sume de bani care se colectează fie de organele fiscale, fie direct de beneficiarii respectivelor venituri şi se varsă în conturile anumitor instituţii publice sau ale altor entităţi colective, publice sau private, altele decât colectivităţile publice locale sau stabilimentele administrative.
    33. Specificul taxelor parafiscale constă în faptul că, la fel ca şi impozitele, sunt obligatorii, fiind instituite prin lege, dar, spre deosebire de impozitele şi taxele fiscale, acestea se constituie ca venituri extrabugetare ale unor persoane juridice de drept public sau privat. Ele au aceeaşi origine ca şi impozitele, dar, deşi urmează un regim juridic apropiat, finalitatea lor este în parte diferită. În fapt, actul normativ prin care se instituie taxele parafiscale este, de regulă, opera autorităţii publice centrale (lege sau ordonanţă guvernamentală), însă este posibil ca astfel de taxe să fie instituite şi de către autoritatea administraţiei publice locale (prin hotărâri ale consiliilor locale). De asemenea, taxele parafiscale sunt urmărite şi încasate fie prin intermediul administraţiilor fiscale, fie direct de către beneficiarii legal desemnaţi, în conturile cărora ele se concentrează. Tehnicile şi procedura după care se colectează şi se încasează taxele parafiscale sunt foarte apropiate de cele utilizate în materia fiscală. Datorită acestor particularităţi, taxele parafiscale sunt considerate a fi veritabile „dezmembrăminte“ ale impozitelor şi taxelor fiscale. Diferenţa constă în faptul că, în vreme ce impozitele se colectează cu dublul scop de a se impune o anumită conduită în mediul social-economic şi pentru a se putea acoperi nevoile generale şi comune ale societăţii, taxele parafiscale se încasează numai de la persoanele fizice şi/sau juridice care sunt vizate în mod expres de reglementările legale care au instituit respectivele taxe, exclusiv în scopul asigurării unor venituri complementare la dispoziţia beneficiarilor legali ai acestor fonduri.
    34. Din punctul de vedere al tehnicii fiscalizării, taxele parafiscale urmează un regim asemănător cu taxa pe valoarea adăugată, întrucât ele se colectează, de către distribuitorii produselor taxabile, de la dobânditorii/beneficiarii respectivelor produse şi se varsă în conturile entităţilor beneficiare prevăzute de lege.
    35. Aşadar, taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituţiilor şi/sau organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare.
    36. În consecinţă, Curtea a reţinut că aceste forme speciale de constituire a unor fonduri băneşti complementare aflate la dispoziţia unor entităţi publice, chiar dacă îngreunează obligaţia unor contribuabili, ele conduc, pe de o parte, la degrevarea parţială a bugetului (în ceea ce priveşte suportarea/acoperirea anumitor cheltuieli), iar, pe de altă parte, asigură o aşezare mai echitabilă a sarcinilor fiscale şi nefiscale între diferitele categorii de contribuabili.
    37. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a constatat că prevederile art. 56 din Constituţie nu au incidenţă în cauză, întrucât timbrele culturale nu reprezintă o contribuţie financiară destinată cheltuielilor publice, deci bugetului public naţional, acestea neavând natura juridico-economică de impozit, de taxe sau de alte contribuţii care, potrivit legii, să constituie sursă de venit la acest buget. Taxele parafiscale reglementate prin Legea nr. 35/1994 reprezintă, conform art. 139 alin. (3) din Constituţie, contribuţii la constituirea unor fonduri care se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.
    38. În privinţa pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut că dispoziţiile legii criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de Legea nr. 35/1994, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.
    39. Referitor la critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea garantării egale a proprietăţii private, indiferent de titular, Curtea a reţinut că prevederile Legii nr. 35/1994 nu contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie care consacră aplicabilitatea principiului egalităţii în materia garanţiei constituţionale a dreptului de proprietate privată. Valoarea celor opt categorii de timbre reglementate de legea criticată se stabileşte în funcţie de natura activităţii prestate, pentru fiecare domeniu cultural. Or, ocrotirea egală a proprietăţii trebuie să fie raportată la aceeaşi categorie de destinatari ai reglementării. Prin urmare, dispoziţiile Legii nr. 35/1994 nu conţin nicio diferenţiere a tratamentului juridic aplicabil proprietăţii private, în raport cu titularul acesteia, sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se vor vira de unităţile care le colectează în conturile organizaţiilor de creatori beneficiare, plata acestui timbru fiind făcută de beneficiarul/consumatorul final. Mai mult, sumele cuvenite organizaţiilor de creatori vor fi folosite numai în scopul prevăzut de Legea nr. 35/1994, respectiv la art. 3, iar utilizarea acestora în alte scopuri decât cele menţionate în dispoziţiile art. 3 din lege constituie contravenţie, dacă nu este săvârşită astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, aşa cum se prevede la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 35/1994.
    40. Curtea a mai reţinut că legea criticată se adresează tuturor utilizatorilor operelor prevăzute de lege, în acest caz neexistând un dezechilibru al mediului concurenţial, unităţile plătitoare fiind obligate să vireze în conturile organizaţiilor de creatori beneficiare sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului cultural. De altfel, legea criticată nu prevede niciun aport direct sau indirect al statului care să sprijine într-o manieră discriminatorie anumiţi operatori economici în defavoarea altora.
    41. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    42. În plus, Curtea mai reţine că nici prevederile constituţionale ale art. 33 potrivit cărora „(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii. (...) (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume“, nu sunt încălcate, scopul adoptării Legii nr. 34/1995 fiind tocmai sprijinirea culturii, stimularea artelor, protejarea şi promovarea valorilor culturale ale României, prin colectarea sumelor obţinute din valorificarea unor bunuri sau servicii culturale în vederea sprijinirii activităţilor organizaţiilor de creatori.
    43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Humanitas - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 90.581/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi în Dosarul nr. 1.778/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice