Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 494 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 494 din 4 iulie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 494 din 4 iulie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 925 din 24 noiembrie 2017

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Loredana Cârstea în Dosarul nr. 137/331/2015 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 547D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul a avut primul termen de judecată stabilit la data de 20 iunie 2017, ulterior, în temeiul art. 50 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, fiind preschimbat pentru data de 4 iulie 2017.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional nu este contrară principiului accesului liber la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti. Or, împotriva deciziilor emise de către Curtea de Conturi pot face contestaţie persoanele interesate, altele decât entitatea auditată, în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că nu se poate reţine încălcarea accesului liber la justiţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 15 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 137/331/2015, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Cârstea Loredana într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni prin care se solicită obligarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate la plata unei sume cu titlu de plată nedatorată, acţiune având la bază Decizia nr. 39/2013 şi Decizia nr. 10/2014 emise de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Prahova.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 35 din Legea nr. 94/1992 dau posibilitatea şi dreptul numai entităţii controlate de a formula obiecţii asupra rapoartelor întocmite de Curtea de Conturi, nu şi persoanelor nominalizate în aceste documente/decizii ale Curţii de Conturi emise în urma controalelor efectuate, fapt ce aduce atingere dreptului privind accesul liber la justiţie.
    7. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 204 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii Curţii de Conturi, împotriva deciziei Curţii de Conturi pot face contestaţie persoanele interesate, altele decât entitatea auditată, în temeiul Legii nr. 554/2004. Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printrun act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţă de existenţa acestuia.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul arată că rapoartele întocmite de Curtea de Conturi, ca acte administrative individuale, potrivit principiului relativităţii şi opozabilităţii, nu pot da naştere la drepturi subiective şi obligaţii decât în beneficiul/sarcina părţilor actului juridic, respectiv Curtea de Conturi şi entitatea supusă controlului. De asemenea, un act juridic nu devine opozabil terţilor decât în momentul în care el este adus la cunoştinţa acestora. Prin urmare, este justificată soluţia legislativă care permite ca entitatea auditată să atace constatările din raportul Curţii de Conturi.
    10. Cât priveşte pretinsa încălcare a accesului la justiţie, precizează că, potrivit art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 - cadrul general în materia cererilor în contencios administrativ -, se recunoaşte posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, să introducă plângere prealabilă din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la art. 7 alin. (7) din aceeaşi lege. Aşadar, este garantată posibilitatea ca, în cazul nesocotirii sau în cazul încălcării drepturilor şi libertăţilor sale, persoana care se consideră vătămată să ceară concursul instanţelor judecătoreşti pentru atacarea inclusiv a rapoartelor şi, implicit, a deciziilor emise de Curtea de Conturi. Având în vedere considerentele expuse, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că, în legătură cu accesul liber la justiţie, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, instituirea unor condiţii procedurale pentru exercitarea dreptului de sesizare a instanţei nu echivalează cu încălcarea art. 21 din Constituţie, iar instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional, nu este contrară principiului accesului liber la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti. Or, dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 94/1992 nu împiedică exercitarea atribuţiilor jurisdicţionale ale instanţelor de judecată cu privire la actele Curţii de Conturi, iar susţinerea referitoare la caracterul definitiv al constatărilor acestei instituţii apare, de asemenea, ca fiind lipsită de temei. Persoana cu funcţie publică menţionată în actele întocmite de organul de control al Curţii de Conturi ca fiind vinovată de prejudicierea patrimoniului entităţii auditate are deschisă calea de a ataca raportul constatator şi decizia de luare a unor măsuri în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căreia orice persoană vătămată într-un drept al său se poate adresa instanţei de judecată cu o cerere de chemare în judecată în vederea anulării actului administrativ emis cu nesocotirea legii.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, care au următorul cuprins: „Entitatea auditată poate face obiecţii scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecţiile formulate se depun la sediul instituţiei din care face parte auditorul public extern şi vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor.“
    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie. De asemenea, este menţionat şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate fac parte din cap. III - Competenţa şi atribuţiile Curţii de Conturi, care reglementează, pe de o parte, anumite dispoziţii generale referitoare la funcţia de control a Curţii de Conturi, care se exercită asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. Curtea de Conturi poate exercita auditul performanţei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice.
    17. Pe de altă parte, prevede atribuţiile Curţii de Conturi, care efectuează auditul financiar asupra unor conturi de execuţie prevăzute de aceeaşi lege, dreptul şi obligaţia Curţii de Conturi de a certifica acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate. În situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate. În cazul în care, în rapoartele de audit, se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată. Atunci când se constată imposibilitatea întocmirii unui raport de audit, se dispune entităţii auditate completarea şi/sau refacerea conturilor verificate. Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică (art. 31-34 din Legea nr. 94/1992).
    18. În acest context, potrivit prevederilor criticate în speţa de faţă, entitatea auditată poate face obiecţii scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi, în termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiecţiile formulate se depun la sediul instituţiei din care face parte auditorul public extern şi vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor (art. 35 din Legea nr. 94/1992).
    19. Curtea observă că, aşa cum reiese din dispoziţiile Legii nr. 94/1992 şi din prevederile Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014, în această fază, au fost instituite anumite proceduri administrative prealabile, obligatorii, pentru autorităţile auditate, proceduri care nu sunt contrare principiului accesului liber la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, la cap. II - Organizarea şi efectuarea auditului de conformitate (controlului), actele care se întocmesc cu ocazia controlului, precum şi valorificarea constatărilor înscrise în aceste acte, secţiunea a 4-a - Valorificarea constatărilor înscrise în actele întocmite cu ocazia controlului, subsecţiunea Procedura şi termenul de contestare a deciziei, pct. 204, prevede că împotriva măsurilor dispuse prin decizie, precum şi termenului stabilit pentru ducerea la îndeplinire a unora dintre aceste măsuri, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entităţii verificate poate depune/transmite contestaţie la structura Curţii de Conturi care a emis decizia. Contestaţia la decizia emisă de structura de specialitate a Curţii de Conturi reprezintă o procedură administrativă prealabilă obligatorie pentru exercitarea dreptului la acţiune în contencios administrativ.
    20. De asemenea, Curtea constată că, potrivit art. 7 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004.
    21. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 94/1992, Curtea observă că autoarea este nemulţumită de conţinutul acestora, deoarece nu prevăd şi posibilitatea ca persoanele nominalizate în documentele/deciziile Curţii de Conturi emise în urma controalelor efectuate, altele decât entităţile controlate, să poată face obiecţii la aceste rapoarte. Aşadar, prin critica de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată, se are în vedere o omisiune legislativă. Or, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea Constituţională nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja instituite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, paragraful 14), astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Loredana Cârstea în Dosarul nr. 137/331/2015 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016