Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 494  din 21 octombrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 494 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 175 din 6 martie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gabriela-Lenuţa │- │
│Dimitriu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 7.265/30/2016/a9 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.414D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că obiectul cauzei în care a fost invocată excepţia îl constituie o cerere de recuzare, care, potrivit dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, este supusă timbrării fără nicio excepţie, neputând fi vorba, prin urmare, despre încălcarea vreunui text constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea civilă nr. 8 din 6 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 7.265/30/2016/a9, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Carmen Graţiana Zorzon într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare formulate cu privire la modul de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate de titularul unei cereri de recuzare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia apreciază că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, întrucât nu prevede în mod expres scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, pentru toate acţiunile şi cererile, inclusiv în căile ordinare şi extraordinare de atac formulate în materia litigiilor de muncă, generând astfel incertitudini de interpretare, aceasta fiind lăsată la aprecierea instanţelor de judecată.
    6. Autoarea excepţiei consideră că îi sunt încălcate şi drepturile constituţionale consfinţite de art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, fără a formula însă în mod concret critici.
    7. Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere că obiectul acţiunii supuse timbrării îl constituie recuzarea, care, potrivit art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se timbrează fără nicio excepţie.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:
    - Art. 29 alin. (1):
    "Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:
    a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
    b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
    c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;
    d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
    e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
    f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
    g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
    h) exercitarea drepturilor electorale;
    i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;
    j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;
    k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;
    l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru."


    12. Autoarea excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 41 referitoare la munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în privinţa dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 s-a mai pronunţat din perspectiva unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză şi a constatat constituţionalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 122 din 14 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, şi Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1093 din 16 noiembrie 2021.
    14. În cauza de faţă, autoarea excepţiei este nemulţumită de faptul că textul de lege criticat nu prevede în mod expres scutirea de la plata taxei judiciare de timbru şi a cererii de recuzare, având în vedere că acţiunea principală în materia litigiilor de muncă, în cadrul căreia a formulat cererea de recuzare, nu este supusă timbrării, o asemenea obligaţie aducând atingere dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie.
    15. Cu privire la această critică, instanţa de contencios constituţional a reţinut, spre exemplu, prin Decizia nr. 122 din 14 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 16, că din economia prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 rezultă ca regulă generală timbrarea acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, impunerea unor taxe judiciare de timbru nu aduce atingere accesului liber la justiţie, deoarece acesta nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, fiind, de fapt, un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 646 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 23 martie 2023, paragraful 16).
    16. De asemenea, Curtea a statuat că sumele cheltuite cu ocazia înfăptuirii actului de justiţie sunt cheltuieli publice, iar, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, pentru a acoperi aceste cheltuieli, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat fiind stabilite numai prin lege, fiind aşadar la latitudinea legiuitorului să impună scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1093 din 16 noiembrie 2021, paragraful 13). În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 642 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009). Prevederile art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora (a se vedea paragraful 20 din Decizia nr. 647 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 10 martie 2023).
    17. Curtea a mai reţinut că cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupun declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de sprijin pentru acces la justiţie, art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă menţionând că asistenţa judiciară cuprinde acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 24). De asemenea, prin Decizia nr. 122 din 14 martie 2024, precitată, paragraful 19, Curtea a mai reţinut că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată posibilitatea scutirii, reducerii, eşalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, eliminând astfel îngrădirea accesului la justiţie din lipsa mijloacelor băneşti.
    18. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, având în vedere că nu există o restrângere a exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, Curtea reţine că nu se află în situaţia prevăzută de norma constituţională menţionată, iar prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interpolează cu dispoziţiile constituţionale privind munca şi protecţia socială a muncii, nivelul de trai şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, motiv pentru care invocarea dispoziţiilor art. 41, 47 şi 52 din Legea fundamentală nu are relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 7.265/30/2016/a9 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Gabriela-Lenuţa Dimitriu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016