Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 493 din 21 octombrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 493 din 21 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 255 din 31 martie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gabriela-Lenuţa │- │
│Dimitriu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 4.828/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.250D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.126D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ninel Cerbu în Dosarul nr. 21.303/233/2022 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.126D/2023 la Dosarul nr. 2.250D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 13 august 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.828/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Liviu Gheorghe Teodoriu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei rezoluţii de clasare emise de Inspecţia Judiciară.
    8. Prin Încheierea din 31 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 21.303/233/2022, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Excepţia a fost ridicată de Ninel Cerbu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 încalcă prevederile art. 61, 108 şi 115 din Constituţie, deoarece abrogă în mod nelegal Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Se mai arată că ordonanţa de urgenţă criticată nu a fost emisă în temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe, nu a fost aprobată ulterior de Parlament şi nu a stabilit o durată determinată de aplicare. Se arată că, în absenţa unei situaţii extraordinare şi a unei urgenţe reale care să impună adoptarea măsurilor pe care această ordonanţă le prevede, emiterea acesteia nu a fost justificată.
    10. Totodată, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de faptul că, în urma adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru stabilite pentru căile de atac în materia contenciosului administrativ s-au dublat în raport cu cele stabilite în materie civilă, susţinând că, prin instituirea acestei diferenţe de tratament s-a creat o discriminare între persoanele care sunt obligate să plătească aceste categorii de taxe, aspect ce contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16.
    11. De asemenea, aceştia consideră că prevederile legale criticate încalcă şi dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Constituţie, care prevăd că jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
    12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, apreciind că Guvernul a justificat urgenţa adoptării ordonanţei în preambulul acesteia şi în nota de fundamentare. În particular, dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, aplicabile cererii de chemare în judecată formulate de reclamant, nu încalcă exigenţele dispoziţiilor constituţionale la care autorul s-a raportat.
    13. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că actul normativ criticat nu contravine exigenţelor constituţionale, referitoare la posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013.
    18. Autorii excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, ale art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, ale art. 108 privind actele Guvernului şi ale art. 115 privind delegarea legislativă.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză, şi a constatat constituţionalitatea actului normativ, spre exemplu, prin Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 8 aprilie 2024, şi Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 septembrie 2023.
    20. În cauza de faţă, Curtea observă că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de faptul că, în urma adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 fără o lege de abilitare, Guvernul a majorat cuantumul taxelor judiciare de timbru în mod nejustificat şi fără respectarea dispoziţiilor art. 115 din Constituţie.
    21. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 formulate prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 61, 108 şi 115, prin Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023, precitată, paragraful 15, Curtea a reţinut că, potrivit art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanţe simple, şi nu de ordonanţe de urgenţă. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe, iar, dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unui caz excepţional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanţă de urgenţă, şi nu o ordonanţă simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenţei unei legi de abilitare, aşa încât critica formulată din această perspectivă este neîntemeiată.
    22. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I. Constituţia nu condiţionează intrarea în vigoare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului de existenţa unei legi de aprobare a respectivei ordonanţe, adoptată de Parlament. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. Depunerea ordonanţei de urgenţă spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată, drept condiţie necesară intrării în vigoare a actului normativ, nu reprezintă altceva decât o obligaţie ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, paragrafele 34 şi 35).
    23. Curtea reţine că proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost depus şi înregistrat pentru dezbatere la Senat în data de 28 iunie 2013, fiind adoptat de Senat la data de 21 octombrie 2013. Ulterior, la data de 28 octombrie 2013, proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaţilor pentru dezbatere şi adoptare, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, şi a intrat, aşadar, în vigoare după depunerea sa la Camera competentă să fie sesizată spre dezbatere în procedură de urgenţă, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    24. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlament. Însă prevederile constituţionale stabilesc cadrul şi limitele exercitării acestui drept, condiţionând legitimitatea şi deci constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului de îndeplinirea unor cerinţe exprese, calificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale drept criterii de constituţionalitate. Astfel, mandatul atribuit Guvernului, în temeiul art. 115 din Constituţie, trebuie să fie dublat de un mandat legal - legea specială de abilitare, adoptată de Parlament -, în cazul ordonanţelor simple, sau izvorăşte direct din Constituţie - în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată -, în cazul ordonanţelor de urgenţă (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 690 din 12 decembrie 2023, paragrafele 17 şi 18).
    25. Prin urmare, criticile formulate din această perspectivă sunt neîntemeiate, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 din Constituţie, astfel că nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate.
    26. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 16 din Constituţie, referitor la principiul egalităţii în faţa legii, Curtea a statuat, în mod constant, că acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii distincte (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, aplicând aceste considerente de principiu la normele criticate, Curtea reţine că atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupun declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragrafele 24 şi 25).
    27. În prezenta cauză, nu poate fi reţinută incidenţa prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (4) referitoare la jurisdicţiile speciale administrative care sunt facultative şi gratuite, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii, acestea reprezintă o activitate jurisdicţională realizată de un organ de jurisdicţie ce funcţionează în cadrul unei instituţii a administraţiei publice sau al unor autorităţi administrative autonome, care se realizează conform procedurii imperative prevăzute într-o lege specială, procedură asemănătoare cu cea a instanţelor de judecată, desfăşurată însă paralel şi separat de aceasta. În consecinţă, dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (4) nu au legătură cu prevederile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 202 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 13 august 2024, paragraful 16).
    28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 4.828/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Ninel Cerbu în Dosarul nr. 21.303/233/2022 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Gabriela-Lenuţa Dimitriu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016