Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 492 din 17 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 492 din 17 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 492 din 17 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 987 din 9 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Alexandru Ropota în Dosarul nr. 32.377/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 35D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care arată că nu a formulat excepţia de neconstituţionalitate cu privire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ci cu privire la modificarea Legii nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin care s-a încălcat principiul de drept referitor la ierarhia actelor normative. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu putea să modifice Legea nr. 223/2015 până când acest act normativ nu era abilitat cu putere de lege de către Parlament, ceea ce nu s-a întâmplat nici până în prezent, aflându-se la Camera Deputaţilor, ca for decizional.
    4. Orice act normativ se adoptă în conformitate cu Constituţia, Legea nr. 24/2000 şi cu principiile ordinii de drept, în particular cel potrivit căruia normele de nivel inferior trebuie să fie adoptate în conformitate cu normele de guvernare de nivel superior. Invocă, în susţinere, art. 1 alin. (5) din Constituţie şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000.
    5. Invocă dispoziţiile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000. Legea nr. 223/2015 a fost modificată cu nerespectarea principiului de drept potrivit căruia actul normativ modificator trebuie să fie superior celui pe care îl modifică. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 contravine art. 115 alin. (7) din Constituţie.
    6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public precizează că autorul vizează ierarhia juridică a Legii nr. 223/2015 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi, invocând art. 115 alin. (5) din Constituţie, conchide că excepţia de neconstituţionalitate trebuie respinsă ca nefondată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 13 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 32.377/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de către Alexandru Ropota într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul solicită ca recalcularea şi actualizarea pensiei militare de serviciu să se facă numai în spiritul şi prevederile Legii nr. 223/2015, fără să se ţină cont de modificările aduse acesteia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, pentru că în acţiune nu s-a referit la constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea conţinutului Legii nr. 223/2015, ci la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    9. Autorul arată că prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 întăresc motivarea excepţiei în sensul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 putea să modifice Legea nr. 223/2015 dacă, în conformitate cu art. 115 alin. (3) din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului ar fi finalizat şi înaintat spre promulgare legea prin care se aproba sau se respingea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituţie.
    10. În continuare autorul arată că argumentul formulat de pârât, potrivit căruia, prin neadoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, era împiedicată emiterea unor norme de rang inferior şi exista riscul unui nou val al litigiilor de anvergura celui din 2010-2012, reprezintă o instigare la încălcarea drepturilor de care trebuia să beneficieze în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015.
    11. În lipsa legii de aprobare, autorul apreciază că sunt îndeplinite condiţiile legale de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, cu consecinţa recalculării pensiei militare de stat exclusiv în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015, fără nicio modificare a acesteia.
    12. Autorul mai arată, în final, că „pensia militară de stat trebuia să fie raportată la 103% din baza de calcul însă acest procent a fost nelegal diminuat prin plafonarea neconstituţională şi abuzivă“.
    13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 115 alin. (4) din Constituţie reglementează competenţa Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, iar împrejurarea că, până în prezent, ordonanţa de urgenţă nu a fost aprobată sau respinsă de Parlament prin lege nu constituie motiv de neconstituţionalitate. Prin legea de aprobare sau de respingere se reglementează, dacă este cazul, potrivit art. 115 alin. (8) din Constituţie, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei de urgenţă.
    14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 366 din 30 mai 2017, nr. 443 din 21 iunie 2016 şi nr. 204 din 30 martie 2017, în sensul constituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile orale ale procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Analizând, însă, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că acesta critică numai prevederile art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care au următorul conţinut: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]
    6. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: [...] Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.»“.
    19. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 115 alin. (5) referitor la condiţiile intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerea autorului, potrivit căreia „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 putea să modifice Legea nr. 223/2015 dacă, în conformitate cu art. 115 alin. (3) din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului ar fi finalizat şi înaintat spre promulgare legea prin care se aproba sau se respingea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituţie“, reprezintă, în ciuda referirii la alineatele (3) şi (7) ale art. 115 din Constituţie, o critică întemeiată pe alineatul (5) al acestuia, potrivit cărora „Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată...“. Curtea a soluţionat o critică similară, stabilind că, pentru intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, nu este necesară adoptarea de către Parlament a legii de aprobare, ci este suficientă depunerea spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată (a se vedea, în acest sens, paragraful 48 din Decizia nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019).
    21. Dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, în forma modificată de art. 40 pct. 6 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, criticate în cauza de faţă, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. În Decizia nr. 301 din 7 mai 2019 (paragrafele 49-54), precitată, Curtea a observat că art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 stabileşte modalitatea de determinare a cuantumului pensiilor de serviciu. Astfel, în condiţiile realizării unei vechimi cumulate de 25 ani, la momentul atingerii vârstei prevăzute de Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015. De asemenea, Curtea a reţinut că, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015 [art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015], precum şi faptul că persoanelor care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget li se acordă sporuri procentuale proporţional cu vechimea contribuţiilor (art. 108 din Legea nr. 223/2015).
    22. Rolul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 este acela de a limita efectele dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 şi, respectiv, ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. Astfel, în absenţa art. 30 din Legea nr. 223/2015, aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. b) şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 ar lăsa deschisă posibilitatea ca o pensie militară de stat să aibă un cuantum mai mare decât însăşi baza de calcul al acesteia (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 301 din 7 mai 2019 paragraful 54, precitată).
    23. Dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 sunt asemănătoare cu dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, abrogată începând cu 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia poliţistului stabilită în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei“.
    24. Analizând constituţionalitatea acestei reglementări, Curtea a interpretat-o în sensul că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul şi a apreciat că nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului (a se vedea Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006).
    25. Curtea observă, în continuare, că a analizat şi prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei“. Astfel, Curtea a reţinut că aceste prevederi instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul (a se vedea deciziile nr. 1.462 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 9 ianuarie 2012, nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009 şi nr. 31 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003).
    26. Având în vedere jurisprudenţa menţionată, faptul că, în mod similar cu dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 şi ale art. 25 din Legea nr. 164/2001, dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 plafonează cuantumul pensiilor de serviciu, precum şi inexistenţa unor motive care să impună o schimbare a acesteia, Curtea constată constituţionalitatea dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 (a se vedea deciziile nr. 301 din 7 mai 2019, precitată, nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019 şi nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019).
    27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Ropota în Dosarul nr. 32.377/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


                    Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019.
                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016