Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 489 din 17 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 489 din 17 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 33 din 17 ianuarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Racz Ida şi Debelka Iren în Dosarul nr. 4.254/271/2017 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.686D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentatului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că, în opinia sa, îşi menţine valabilitatea bogata jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie, menţionând, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 622 din 17 octombrie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.254/271/2017, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Racz Ida şi Debelka Iren într-o cauză civilă având ca obiect anularea unei hotărâri a Comisiei judeţene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care s-a invalidat decizia Comisiei locale de fond funciar Oradea de atribuire în natură a unui teren pe un alt amplasament, în compensare pentru un teren solicitat în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, şi s-a decis acordarea de despăgubiri.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că se aplică şi acelor situaţii juridice în care dreptul titularului la reconstituirea dreptului de proprietate a fost consfinţit prin hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Astfel, precizează că, în anul 2011, cele două comisii pârâte au fost obligate prin hotărâre judecătorească definitivă să emită titlul de proprietate pentru un teren cu privire la care reclamantele au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar au amânat însă punerea în executare a acesteia, pentru ca, în anul 2017, să emită o dispoziţie de invalidare a suprafeţei obţinute deja prin hotărâre judecătorească definitivă. Ca atare, se susţine că există un conflict între puterea judecătorească, aceasta soluţionând litigiul irevocabil, şi puterea executivă, care ignoră dispoziţiile unei hotărâri judecătoreşti, lucru inadmisibil într-un stat de drept. Se mai arată că, în virtutea principiului neretroactivităţii legii, legea nouă, invocată de către comisiile locale, nu se poate aplica asupra efectelor juridice tranşate printr-o hotărâre judecătorească. Cele dispuse printr-o hotărâre judecătorească nu mai pot fi contrazise prin acte normative ulterioare. Se susţine că, în interpretarea criticată, textul de lege supus controlului de constituţionalitate lezează principiul stabilităţii raporturilor juridice reglementate prin hotărâri judecătoreşti anterioare intrării în vigoare a acestuia. Mai arată că, întrucât noua lege nu distinge, titularul dreptului consfinţit printr-o hotărâre judecătorească se vede pus în situaţia în care aceasta nu are niciun efect juridic, în dezacord cu principiul procesului echitabil.
    6. Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 nu aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Arată că, în situaţia în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia au înstrăinat drepturile care li se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, aceştia nu mai sunt îndreptăţiţi la acordarea de măsuri reparatorii, titulari ai acestor măsuri fiind dobânditorii drepturilor, prin acordarea de puncte. Precizează că prevederea legală criticată are rolul de a descuraja operaţiunile speculative.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, nepunând în discuţie posibila imixtiune a legiuitorului în procesul de realizare a justiţiei. Totodată, acestea nu nesocotesc principiul neretroactivităţii legii şi nici pe cel al separaţiei puterilor în stat, ci reprezintă o problemă de politică legislativă.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conţinut normativ: „(3) În situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) şi (4).“
    12. Prevederile art. 24 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 165/2013, la care face referire textul criticat, stabilesc că, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6), adică prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Numărul de puncte acordat nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) şi (7). În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).
    13. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii şi în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte, numărul acestora urmând să fie egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului, stabilită potrivit grilei notariale în vigoare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.
    15. În jurisprudenţa sa, ca, de exemplu, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 45, sau Decizia nr. 750 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 26 martie 2019, paragraful 18, Curtea a observat că dispoziţiile Legii nr. 165/2013 nu se rezumă la stabilirea unui cuantum al despăgubirilor egal cu preţul plătit de cesionar cedentului, ci prevede că despăgubirile acordate cesionarilor se constituie din preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate la care se adaugă un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6) din lege. Prin urmare, există un raport de proporţionalitate rezonabil între scopul urmărit, şi anume reglementarea unor măsuri reparatorii în interesul foştilor proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat sau de alte persoane juridice, şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia. Din dispoziţiile de lege criticate reiese că intenţia legiuitorului a fost aceea de a limita operaţiunile speculative cu drepturi litigioase prin plafonarea plăţilor către cesionari, adică limitarea veniturilor încasate de aceştia. Scopul măsurilor reparatorii adoptate de către legiuitor a fost acela de atenuare a consecinţelor încălcărilor masive ale drepturilor de proprietate din trecut, şi nicidecum crearea de noi drepturi sau surse de venit pentru terţe persoane, plafonarea cuantumului despăgubirilor acordate cesionarilor apărând ca fiind în concordanţă atât cu Legea fundamentală, cât şi cu jurisprudenţa instanţei europene.
    16. În ceea ce priveşte invocarea încălcării prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), Curtea, în considerarea art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, a mai observat că dispoziţiile criticate referitoare la plafonarea despăgubirilor acordate cesionarilor nu se aplică celor cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate şi li s-a emis titlul de despăgubire anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. De altfel, prin reiterarea jurisprudenţei sale în materie, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate nu se aplică retroactiv, ci reglementează modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragrafele 39 şi 40, sau Decizia nr. 622 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 20 februarie 2018, paragraful 22).
    17. Totodată, analizând natura juridică a contractelor de cesiune încheiate de titularii dreptului la reparaţii pentru pierderile suferite în perioada 1947-1989, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, paragraful 33, că acestea sunt contracte aleatorii şi că, prin definiţie, aceste înstrăinări nu puteau avea loc decât între momentul depunerii notificării şi momentul emiterii titlului de despăgubire, având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente potrivit cărora „drepturile stabilite prin titlurile de despăgubire nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanţie sau transferate în orice alt mod, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepţia dobândirii acestora ca efect al succesiunii; actele de înstrăinare a acestor drepturi, cu excepţia transmiterii ca efect al succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută“. Or, contractele aleatorii sunt contracte cu titlu oneros în care întinderea sau chiar existenţa obligaţiei pentru una dintre părţi ori pentru ambele părţi contractante nu se cunoaşte în momentul încheierii contractului, deoarece depinde de un eveniment viitor şi incert, în cazul de faţă, stabilirea dreptului de proprietate al cedentului. Aşadar, la încheierea contractului, nici cedentul - persoana care se consideră îndreptăţită la restituire -, nici cesionarul - terţul raportului între stat şi persoana care se consideră îndreptăţită - nu poate stabili cu certitudine existenţa unui drept de proprietate al celui dintâi, care să determine un drept la despăgubire al celui de-al doilea, astfel încât nu se poate stabili cuantumul câştigului ori al pierderii, nici existenţa acestora. Este evident faptul că atât persoanele care se consideră îndreptăţite la măsurile reparatorii, cât şi cesionarii drepturilor de creanţă izvorâte din legile de restituire au dobândit doar vocaţia obţinerii unor măsuri reparatorii, calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra bunului preluat abuziv urmând a fi stabilită după epuizarea procedurilor prevăzute de legile privind restituirea.
    18. În cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva unei hotărâri a Comisiei judeţene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, s-a invalidat decizia Comisiei locale de fond funciar Oradea de atribuire în natură a unui teren pe un alt amplasament, în compensare pentru un teren solicitat în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991, şi s-a decis acordarea de despăgubiri prin puncte.
    19. Din documentele aflate la dosar se constată că la data de 25 ianuarie 2011 a devenit definitivă, prin respingerea de către Tribunalul Bihor a recursului introdus împotriva acesteia, sentinţa prin care Judecătoria Oradea a obligat Comisia locală Oradea şi Comisia judeţeană Bihor să reconstituie în favoarea reclamantelor, autoare ale prezentei excepţii de neconstituţionalitate, dreptul de proprietate asupra unei anumite suprafeţe de teren prin compensare pe un alt amplasament liber aflat la dispoziţia comisiei, echivalent valoric cu terenul acestora.
    20. Din întâmpinarea depusă de Comisia locală a municipiului Oradea de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 rezultă că la data de 26 aprilie 2011, reclamantele autoare ale excepţiei au încheiat un contract de vânzare prin care au înstrăinat altor două persoane dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren menţionate. De asemenea, în aceeaşi întâmpinare se precizează că, după inventarierea terenurilor libere, cele două reclamante autoare ale excepţiei au fost invitate la sediul comisiei locale în vederea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti prin reconstituirea dreptului de proprietate în natură, la data de 15 octombrie 2015, deci ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În locul acestora s-a prezentat însă una dintre cumpărătoare, prezentând comisiei contractul de vânzare-cumpărare.
    21. Cu toate acestea, la data de 9 februarie 2017, Comisia municipală Oradea pentru aplicarea legilor fondului funciar a emis o înştiinţare către cele două reclamante autoare ale excepţiei în sensul că în favoarea acestora a fost validată respectiva suprafaţă în vederea acordării de măsuri compensatorii prin puncte ca urmare a aplicării prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, în conformitate cu Hotărârea din 11 ianuarie 2017 a Comisiei judeţene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cursul soluţionării contestaţiei formulate împotriva acestei din urmă hotărâri.
    22. În acest context factual şi procesual, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiţia legăturii cu cauza, impusă de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Textul de lege supus controlului de constituţionalitate reglementează situaţia despăgubirilor ce se pot acorda persoanelor către care au fost înstrăinate drepturile care se cuveneau persoanelor îndreptăţite potrivit legilor de restituire a proprietăţii, or procesul în cursul soluţionării căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a fost declanşat la cererea foştilor proprietari, care şi-au cedat, anterior momentului declanşării procesului, dreptul litigios referitor la obţinerea de despăgubiri pentru imobilul preluat în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945-21 decembrie 1989. Prin urmare, interes în ceea ce priveşte verificarea constituţionalităţii textului de lege în discuţie ar putea justifica în cauza de faţă doar cesionarele dreptului, care ar putea să formuleze în cadrul procesului aflat pe rolul Judecătoriei Oradea o cerere de intervenţie în interes propriu şi, dobândind calitatea de părţi în proces, să solicite instanţei să sesizeze Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013.
    23. În ceea ce priveşte incidenţa, din această perspectivă, a cauzei de inadmisibilitate care priveşte lipsa legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, consacrată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“, Curtea a amintit, în jurisprudenţa sa, condiţiile pe care le-a desprins din interpretarea acestui text legal (a se vedea în acest sens Decizia nr. 621 din 13 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 5 decembrie 2016, paragraful 25). Astfel, Curtea a statuat că existenţa legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea şi Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19).
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Racz Ida şi Debelka Iren în Dosarul nr. 4.254/271/2017 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice