Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 487 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 487 din 27 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 4 din 3 ianuarie 2018
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială RCS&RDS - S.A. în Dosarul nr. 3.340/111/2015/a1 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.392D/2016.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Mihnea Săraru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent care, reiterând cele expuse pe larg în notele scrise prin care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, solicită admiterea acesteia. În esenţă, susţine că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care permit doar reclamantului să formuleze cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru, sunt neconstituţionale, întrucât această reglementare lipseşte pârâtul de orice cale de atac efectivă împotriva modului în care instanţa de judecată stabileşte cuantumul taxei judiciare de timbru şi creează o situaţie de inegalitate nejustificată între participanţii la procesul civil, recunoscând reclamantului drepturi mai extinse decât pârâtului. În susţinerea argumentelor de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, depune note scrise la dosar.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 22 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.340/111/2015/a1, Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială RCS&RDS - S.A. cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care permit doar reclamantului să formuleze cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru sau în măsura în care pot tinde doar la diminuarea cuantumului sumei datorate de reclamant cu titlul de taxă de timbru.
    7. Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale şi aduc atingere dreptului la un proces echitabil şi accesului liber la justiţie, deoarece recunosc doar reclamantului, nu şi pârâtului, dreptul de a contesta modul de stabilire a taxei de timbru. Totodată, apreciază că limitarea dreptului pârâtului afectează negativ exercitarea drepturilor sale procesuale şi a mijloacelor de apărare. Arată, astfel, că netimbrarea sau insuficienta timbrare a acţiunii atrage anularea acesteia, potrivit prevederilor art. 197 din Codul de procedură civilă. Însă, dacă taxa de timbru este stabilită incorect (insuficient) la fond, pârâtul nu mai poate obţine anularea cererii în calea de atac, deoarece, potrivit art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „în situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu“. Prin urmare, pârâtul dintr-un proces civil nu poate invoca excepţia nulităţii cererii pentru insuficienta timbrare, în cazul în care această insuficienţă rezultă din modul eronat de stabilire a taxei de timbru. Aşa fiind, în aprecierea instanţei sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 alin. (1) şi cele ale art. 129.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014 sau Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, prin care Curtea a statuat că normele privind plata taxelor de timbru sunt constituţionale şi nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiţie.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările ulterioare, prevederi potrivit cărora „(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. [...] (3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.“
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, precum şi celor ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. Apreciază, de asemenea, că reglementarea criticată contravine şi art. 6 şi celor ale art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens, fiind, Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, precum şi Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, decizii prin care Curtea a statuat în sensul constituţionalităţii prevederilor criticate.
    15. Raportat la speţa de faţă, Curtea reţine faptul că, anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, soluţia legislativă criticată se regăsea în cuprinsul art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care prevedea la alin. (2) că „împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.“
    16. Asupra constituţionalităţii acestor prevederi de lege, Curtea s-a pronunţat în numeroase rânduri, exemplu fiind, în acest sens, Decizia nr. 1.075 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013, sau Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, reţinând că art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constituţie şi, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu îşi găsesc aplicare mijloacele şi garanţiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Aşa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerităţii şi prin aceasta derogă de la dreptul comun, procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru fiind o procedură incidentă în desfăşurarea unui proces.
    17. Curtea reţine că, o consecinţă a redactării impersonale a acestui text de lege, care nu făcea referire expresă la titularul cererii de reexaminare, a fost crearea unei doctrine controversate, precum şi a unei jurisprudenţe neunitare. În acest context, Curtea observă că, abrogând Legea nr. 146/1997, legiuitorul a preluat soluţia legislativă existentă din vechea reglementare în cuprinsul art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, însă a clarificat ambiguitatea anterioară în ceea ce priveşte sfera subiectelor care pot introduce cererea de reexaminare şi a prevăzut, în mod expres, că „Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.“ Aşa fiind, Curtea constată că, în noua reglementare, art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 stipulează, în mod neechivoc, faptul că numai reclamantul poate să facă o cerere de reexaminare a modului de determinare a taxei judiciare de timbru, faţă de vechea reglementare cuprinsă în art. 18 din Legea nr. 146/1997, care nu distingea, în niciun fel, care dintre părţile în litigiu este în drept să adreseze o astfel de cerere.
    18. Curtea reţine că, potrivit noii reglementări procesual civile, pârâtul nici nu va lua la cunoştinţă despre cererea de chemare în judecată decât după ce aceasta este verificată în prealabil de către instanţă şi după ce instanţa s-a pronunţat cu privire la îndeplinirea tuturor cerinţelor legale referitoare la cererea de chemare în judecată, inclusiv cu privire la îndeplinirea cerinţei timbrării (art. 200 - Verificarea cererii de chemare în judecată şi regularizarea acesteia). De altfel, inclusiv Codul de procedură civilă prevede, în art. 200 alin. (5), că „împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare (...)“. Aşa fiind, Curtea observă că, sub aspectul subiectului activ al dreptului procesual de a ataca modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru, atât Codul de procedură civilă, cât şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt în concordanţă, recunoscând acest drept numai reclamantului.
    19. De altfel, interes în utilizarea căii de atac a reexaminării o au doar persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a timbra. Chiar dacă toate părţile implicate într-un proces urmăresc rezolvarea litigiului într-un cadru legal, exercitarea unei cereri (indiferent că este o cerere de chemare în judecată sau o cale de atac) trebuie să aibă la bază interesul. Interesul trebuie să fie juridic şi legitim, să fie născut şi actual, să fie direct şi personal şi să fie pozitiv şi concret. Interesul trebuie să fie justificat de partea care formulează cereri în procesul civil, deoarece, printr-un demers în justiţie, trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese. Prin urmare, calea de atac intitulată „cerere de reexaminare“ se află numai la dispoziţia titularului cererii taxabile, acesta fiind „reclamantul-debitor“ faţă de stat.
    20. Aşa cum este prevăzut de art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Totodată, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite, la cererea petiţionarului, în condiţiile şi situaţiile prevăzute de art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    21. Curtea reţine totodată faptul că cererea de reexaminare este instrumentul juridic pe care legiuitorul l-a pus la îndemână reclamantului din cadrul unei acţiuni aflate pe rolul instanţei, prin care acesta poate cere unui alt complet de judecată decât cel care i-a stabilit cuantumul taxei de timbru să recalculeze suma fixată cu acest titlu, pe care o apreciază ca fiind nejustificat de mare, iar nu pârâtului, care poate contesta suma doar ca apărare, pe cale de excepţie. Obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligaţie fiscală şi este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiţie. Între beneficiarul serviciului public al justiţiei şi instanţa de judecată se stabileşte un raport de drept fiscal, caracterizat prin relaţia de subordonare a părţilor. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanţa de judecată, separat şi distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă şi care este, de regulă, unul de drept privat, procesul civil sau comercial debutând numai în măsura în care obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată. Calitatea procesuală activă, ca şi condiţie de exercitare a acţiunii, presupune existenţa unei identităţi între cel care formulează cererea şi subiectul activ al raportului juridic dedus judecăţii în acea cerere. Întrucât în cadrul cererii de reexaminare se pune în discuţie raportul juridic născut din obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru, între reclamant şi unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, calitate procesual activă în astfel de cereri are doar destinatarul obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, respectiv reclamantul. Pe cale de consecinţă, pârâtul nu are calitate procesual activă în cadrul cererii de reexaminare faţă de modul de calcul al taxei judiciare de timbru. Lipsa calităţii procesuale active rezultă din împrejurarea că în cadrul cererii de reexaminare se pune în discuţie raportul juridic născut din obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru, statornicit între reclamant şi unitatea administrativ-teritorială. Distinct de raporturile juridice stabilite în procesul în care s-a formulat cererea de reexaminare, plata taxei judiciare de timbru impune stabilirea unui raport juridic între plătitorul ei şi unitatea administrativ-teritorială. Cum cererea de reexaminare se grefează pe acest din urmă raport juridic, în care pârâtul nu este „parte“, el (pârâtul) nu putea dobândi calitate procesuală activă în formularea căii speciale de atac.
    22. Concluzionând, Curtea reţine cele statuate prin Decizia nr. 757 din 5 noiembrie 2015, paragraful 15, şi anume că „mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Aceste prevederi constituţionale dau expresie principiului consacrat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotărârea din 16 decembrie 1992, pronunţată în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit că statele contractante se bucură de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care să permită sistemului judiciar să respecte imperativele articolului 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale“.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială RCS&RDS - S.A. în Dosarul nr. 3.340/111/2015/a1 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 39 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 487 din 27 iunie 2017

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016