Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 579 din 23 iunie 2025

Comenteaza legea


┌────────────────────────┬─────────────┐
│Marian Enache           │- preşedinte │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Mihaela Ciochină        │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Cristian Deliorga       │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Dimitrie-Bogdan Licu    │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Laura-Iuliana Scântei   │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Gheorghe Stan           │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Livia Doina Stanciu     │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Elena-Simina Tănăsescu  │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Varga Attila            │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Irina Loredana Gulie    │- judecător  │
└────────────────────────┴─────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Ortanţa Georgeta Mateescu şi Teodor Mircea Ciuceanu în Dosarul nr. 23.165/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.287D/2020.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în acest dosar moştenitorii autoarei excepţiei Ortanţa Georgeta Mateescu au depus note scrise, prin care arată că renunţă la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că excepţiile de neconstituţionalitate sunt excepţii de ordine publică, iar autorii acestora nu pot renunţa la soluţionarea acestora.
    5. Curtea, deliberând, respinge cererea de renunţare la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.360D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, excepţie ridicată de Gabriel Viorel Bucur şi Nicolina Maria Moroianu în Dosarul nr. 40.219/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.360D/2020.
    7. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    8. Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 2.360D/2020 la Dosarul nr. 2.287D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.360D/2020 la Dosarul nr. 2.287D/2020, care a fost primul înregistrat.
    9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, invocând cele statuate în acest sens în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    10. Prin sentinţele civile nr. 1.109 din 10 august 2020 şi nr. 481 din 12 iunie 2020, pronunţate în dosarele nr. 23.165/3/2019 şi, respectiv, nr. 40.219/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii şi, respectiv, a dispoziţiilor art. 1 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Excepţia a fost invocată de Ortanţa Georgeta Mateescu şi Teodor Mircea Ciuceanu şi, respectiv, de Gabriel Viorel Bucur şi Nicolina Maria Moroianu în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor privind anularea unor decizii de compensare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, sub aspectul numărului de puncte stabilit, şi, respectiv, obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei decizii de compensare.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă a Guvernului criticată încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, deoarece este afectat regimul juridic al dreptului de proprietate privată şi nu a existat o situaţie extraordinară, a cărei reglementare să nu poată fi amânată, iar urgenţa adoptării reglementării nu este justificată în cuprinsul actului normativ criticat. În acest sens, arată că nu poate fi reţinută existenţa unei situaţii extraordinare, dat fiind faptul că Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii a fost adoptată ca urmare a pronunţării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot Maria Athanasiu şi alţii împotriva României, prin care s-a stabilit implementarea măsurilor menite să corecteze neajunsurile sistemului de restituire sau de acordare a despăgubirilor cu privire la proprietăţile preluate abuziv de statul român, pentru a permite realizarea efectivă şi rapidă a dreptului la restituire. Contrar celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, se mai susţine că situaţia excepţională nu are caracter obiectiv, iar argumentele referitoare la adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate cu scopul de a preveni riscul ca modificările succesive ale grilelor notariale să întârzie procesul de soluţionare a dosarelor de despăgubire, cu consecinţa afectării drepturilor foştilor proprietari, sunt nejustificate, dat fiind faptul că, în opinia autorilor excepţiei, aceste grile suferă modificări neesenţiale în fiecare an, fără să fie necesară modificarea anuală a modalităţii de evaluare a despăgubirilor.
    12. Se mai susţine că motivarea urgenţei, cuprinsă în preambulul ordonanţei, este una pur formală, în condiţiile în care timp de 7 ani a fost aplicată grila notarială valabilă la nivelul anului 2013, fără să fi fost necesară aplicarea altor coeficienţi sau a actualizărilor cu indicele de inflaţie, aşa cum stabilesc dispoziţiile art. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. Invocă în acest sens cele statuate în deciziile Curţii Constituţionale nr. 258 din 14 martie 2006 şi nr. 859 din 10 decembrie 2015.
    13. Se mai arată că actul normativ criticat produce o discriminare între diferitele categorii de persoane care au solicitat măsuri reparatorii, dat fiind faptul că prevederile legale criticate generează un tratament inegal al beneficiarilor măsurilor reparatorii în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, care obţin măsuri reparatorii al căror cuantum se stabileşte prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, grilă ce nu reflectă valoarea de piaţă a imobilului, faţă de persoanele îndreptăţite care obţin măsuri reparatorii prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. În acest sens, se invocă expunerea de motive a Legii nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi se arată că modificarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 s-a făcut tocmai în vederea evaluării imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare prin aplicarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
    14. Se mai susţine şi încălcarea dreptului constituţional privind proprietatea privată, principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, precum şi a prevederilor art. 53 din Constituţie şi se apreciază că ordonanţa de urgenţă criticată reprezintă o măsură de suspendare a unor norme favorabile persoanelor îndreptăţite, fiind disproporţionată faţă de scopul urmărit şi motivele avute în vedere prin Legea nr. 22/2020.
    15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, în ceea ce priveşte susţinerea privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020, cu următorul cuprins:
    "ART. 1
    Aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data de 1 martie 2021.
    ART. 2
    Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
    ART. 3
    În situaţia în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria «curţi-construcţii», iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosinţă, valoarea despăgubirilor se stabileşte prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile «curţi-construcţii».
    ART. 4
    În situaţia în care grilele notariale sunt elaborate în moneda naţională a României, leul, valoarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada mai 2013-data aprobării emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor."

    20. Prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 au fost abrogate prin art. II din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor legale criticate, în ansamblul lor, care, deşi nu mai sunt în vigoare, şi-au produs efectele juridice în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din actele de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    21. De asemenea, Curtea mai reţine că, prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 a fost modificat astfel: „Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, astfel cum a fost modificată.
    22. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (4) şi (6) referitoare la regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă. Din motivarea excepţiei rezultă că se susţine şi încălcarea dispoziţiilor art. 16 - Egalitatea în drepturi din Constituţie, ale art. 1 cuprins în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 46 din aceeaşi convenţie.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie şi cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, precum şi prin Decizia nr. 423 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 7 noiembrie 2023, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 şi a reţinut că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere şi necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situaţiei determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Prin urmare, prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, anterior menţionată, paragraful 30, Curtea a reţinut că un asemenea scop implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgenţă, în vederea conservării stabilităţii economice a statului. Totodată, implicaţiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancţiuni de către instanţele de judecată naţionale şi internaţionale se pot constitui într-o situaţie extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român (a se vedea în acest sens Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele constituţionale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.
    24. În ceea ce priveşte susţinerile privind discriminarea creată între persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii, prin aplicarea unui sistem de calcul diferit, în funcţie de data acordării acestora, invocând jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a reţinut că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia, menţionând că: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiaşi principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19).
    25. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    26. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză nu pot fi reţinute susţinerile privind afectarea, prin ordonanţa de urgenţă criticată, a regimului juridic al dreptului de proprietate privată, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (6), precum şi la art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 20 din Constituţie raportat la art. 46 din aceeaşi convenţie.
    27. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, dat fiind faptul că Guvernul a legiferat în sens contrar voinţei Parlamentului exprimate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că această modalitate de reglementare - emiterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care modifică prevederile unei legi - nu este neconstituţională, atât timp cât respectă condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, prevăzute de Constituţie şi detaliate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 225 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 5 iulie 2019, paragraful 29).
    28. Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit împrejurări noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
    29. Referitor la prevederile art. 53 din Constituţie, Curtea reţine că acest text se referă la condiţiile în care exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai prin lege, înţeleasă în accepţiunea sa strictă, de act juridic formal adoptat de Parlament, şi nu prin alt act normativ. Întrucât prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate sunt criticate dispoziţii cuprinse într-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, Curtea reţine că art. 53 din Constituţie, invocat în motivare, nu poate fi incident, aplicabile fiind, sub aspectul interzicerii afectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale printr-o ordonanţă de urgenţă, prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, iar raportarea criticii de neconstituţionalitate este neîntemeiată, aşa cum s-a reţinut anterior, la paragraful 27 (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 11 decembrie 2024, paragraful 45).
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Ortanţa Georgeta Mateescu şi Teodor Mircea Ciuceanu şi, respectiv, de Gabriel Viorel Bucur şi Nicolina Maria Moroianu în dosarele nr. 23.165/3/2019 şi, respectiv, nr. 40.219/3/2018 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"