Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 486 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 486 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 58 din 23 ianuarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana     │-                 │
│Gulie              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Criveţ Grigore în Dosarul nr. 47.987/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.865D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens cele statuate în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 47.987/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Criveţ Grigore într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei decizii de compensare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 165/2013 încalcă dreptul de proprietate al persoanei îndreptăţite la restituire, întrucât nu oferă un cadru clar şi previzibil de valorificare a punctelor stabilite prin decizia de compensare. Astfel, se arată că, deşi i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptăţită şi sa emis decizia de compensare prin puncte de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, acesta se vede în imposibilitatea valorificării acesteia, pentru că, deşi Fondul naţional al terenurilor agricole trebuia constituit, potrivit art. 20 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, statul, prin prepuşii săi, a încălcat termenele imperative ale legii şi acest fond nu a fost creat, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 44. Totodată, se arată că dreptul de proprietate este încălcat şi prin faptul că valoarea despăgubirii ce urmează a fi stabilită este calculată prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, devalorizarea şi inflaţia fiind suportate de persoanele îndreptăţite.
    6. Se precizează că modalitatea de despăgubire reglementată de art. 21 alin. (6) din legea criticată încalcă şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece persoanele îndreptăţite, aflate în aceeaşi situaţie, beneficiază de un tratament juridic diferit. Astfel, cei care şi-au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente sunt mai avantajaţi decât cei cărora li se aplică sistemul de despăgubire actual.
    7. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 41 alin. (5) din legea criticată, se arată că acestea încalcă principiul neretroactivităţii legii civile, dat fiind faptul că instanţele de judecată învestite cu soluţionarea unei cereri de chemare în judecată, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin care se solicita obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, respectiv Comisiei Naţionale pentru Stabilirea Despăgubirilor la soluţionarea dosarelor de despăgubiri, au pronunţat hotărâri prin care au obligat aceste instituţii să soluţioneze dosarele de despăgubiri parcurgând procedura instituită de titlul VII din Legea nr. 247/2005. Cu toate acestea, dispoziţiile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 prevăd că obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 se vor executa potrivit art. 21 din aceeaşi lege.
    8. Se mai susţine că grila notarilor publici conţine valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare, stabilite pe baza analizei tranzacţiilor efectuate în anii anteriori şi pe anticiparea evoluţiei anterioare, astfel încât nu se poate să se acorde acestei grile o putere doveditoare mai mare decât cea a raportului de expertiză efectuat în cauză, prin raportare la situaţia concretă a imobilului supus evaluării.
    9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că sunt criticate dispoziţiile legale ce reglementează modalitatea de calcul/evaluare a imobilelor, în vederea stabilirii cuantumului măsurilor compensatorii, prin raportare la modalităţile de calcul anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Or, tocmai art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 reglează această posibilă discriminare. În ceea ce priveşte invocarea principiului neretroactivităţii legii civile, aceasta apare ca fiind lipsită de interes, atât timp cât în cauză reclamantul deţine un titlu executoriu din anul 2016, când deja se afla în vigoare Legea nr. 165/2013.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 21 alin. (6) şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Ulterior sesizării cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, conţinutul normativ al art. 21 alin. (6) a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, noua soluţie legislativă fiind diferită de cea criticată în cauza de faţă. Întrucât în soluţionarea procesului în cursul căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate este incident art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în redactarea anterioară modificării menţionate, Curtea va analiza constituţionalitatea acestuia în redactarea de la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate. Conţinutul prevederilor de lege criticate este următorul:
    - Art. 21 alin. (6): „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“;
    – Art. 41 alin. (5): „Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.“

    14. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 44 - Dreptul de proprietate privată. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi cele ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de modalitatea de evaluare a despăgubirilor, folosită în cauză, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în contextul devalorizării sumelor cuvenite, prin utilizarea coeficientului indicelui preţurilor de consum. Se arată că în acest mod este creată o discriminare faţă de persoanele îndreptăţite care au încasat despăgubirile potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Totodată, se arată că prin aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (5) în privinţa modalităţii de calcul al despăgubirilor este încălcat principiul neretroactivităţii legii civile, în privinţa situaţiilor în care au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti de obligare a entităţilor învestite să soluţioneze dosarele de despăgubiri parcurgând procedura instituită de titlul VII din Legea nr. 247/2005.
    16. În speţă, autorul excepţiei este beneficiarul unei hotărâri judecătoreşti, pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 (Sentinţa civilă nr. 525 din 4 mai 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. 31.713/3/2015, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 662A/2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti), în urma căreia Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a emis Decizia de compensare nr. 17.208 din 21 septembrie 2017.
    17. Analizând susţinerile formulate în motivarea excepţiei, Curtea reţine că situaţia reglementată de prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 vizează ipoteza în care prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 fusese stabilită în sarcina fostei Comisii Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor obligaţia de emitere a titlurilor de despăgubire, ceea ce implica fixarea de către această instituţie a valorii imobilului pentru care se cuvin despăgubiri. Or, în speţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este beneficiarul unei hotărâri judecătoreşti definitive, de obligare a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare, pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Prin urmare, prevederile art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 nu sunt aplicabile cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    18. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că, în legătură cu modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea a statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Tot potrivit acestei expuneri de motive, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor. Curtea a admis, cu acel prilej, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, şi Legea nr. 247/2005 - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 42, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţate în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, paragraful 235, menite să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor, statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecinţelor produse, valenţele unei plafonări. Sub acest aspect, Curtea reaminteşte jurisprudenţa sa prin care s-a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996).
    19. De altfel, în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, prevăzută de Legea nr. 165/2013, Curtea Constituţională a observat, în jurisprudenţa sa, că modul de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 202 din 18 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013).
    20. Cele reţinute prin deciziile citate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Grigore Criveţ în Dosarul nr. 47.987/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 486 din 17 octombrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"