Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 485 din 17 octombrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 485 din 17 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 33 din 19 ianuarie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, excepţie ridicată de Horia-Bogdan Orban în Dosarul nr. 14.545/94/2018/A1* al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.331D/2019.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Constantin Ghizdavăţ, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentatului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că prevederile art. 529 alin. (1) din Codul civil contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, deoarece nu prevăd criterii de cuantificare a nevoilor celui care solicită întreţinerea şi a mijloacelor celui care este obligat să o plătească, iar alin. (2) al aceluiaşi articol nu prevede treptele de venit ce se succed, până la o pătrime din venit, în cazul în care obligaţia de întreţinere este datorată pentru un copil. Mai arată că în dosarul de fond autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost obligat la plata cuantumului maxim, reprezentat de o pătrime din venit, fără ca instanţa de judecată să solicite dovezi prin care să se justifice nevoile celui care solicită întreţinerea, măsură pe care o consideră excesivă.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate sunt redactate suficient de clar, având în vedere că o normă legală nu trebuie să fie redactată în raport cu particularităţile unei cauze.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea nr. 10.695 din 2 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 14.545/94/2018/A1*, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil. Excepţia a fost invocată de Horia-Bogdan Orban într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind majorarea cuantumului pensiei de întreţinere datorate de părinte copilului minor.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, demnitatea umană şi conceptul de dreptate sunt printre valorile supreme ale poporului român şi fundamente ale statului de drept. De asemenea, potrivit textelor constituţionale invocate, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, fiind transformată, astfel, dintr-o obligaţie a cetăţenilor într-o obligaţie a statului.
    7. Se mai arată că principiul constituţional al accesului liber la justiţie are semnificaţia că orice persoană poate introduce o acţiune în justiţie, după libera sa apreciere, ceea ce atrage după sine obligaţia corelativă a statului de a soluţiona această acţiune. De asemenea, se arată că principiul constituţional al accesului liber la justiţie implică, printre altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita dreptul lor procesual, existând o semnificaţie a noţiunii de accesibilitate asociată exigenţei previzibilităţii legii, şi anume aceea care priveşte modul de receptare a conţinutului actelor normative de către corpul social, în sensul de înţelegere a acestora.
    8. Se mai susţine că, potrivit dispoziţiilor art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituţie, înfăptuirea justiţiei în numele legii exprimă realitatea în sensul căreia aceasta este autoritatea prin care sunt aduse la îndeplinire, în caz de nevoie, comandamentele dreptului, ale legii. În acest sens, autorităţile care înfăptuiesc justiţia sunt numai cele stabilite de lege, judecata se realizează prin proceduri stabilite numai prin lege, sancţiunile ce sunt aplicate sunt numai cele stabilite prin lege, iar hotărârile şi deciziile judecătoreşti se pronunţă în numele legii.
    9. În concluzie, se susţine că prevederile legale criticate încalcă aceste dispoziţii şi principii constituţionale, deoarece nu prevăd criterii de cuantificare a nevoii celui care cere întreţinerea şi nici a mijloacelor celui care o plăteşte, iar, pe de altă parte, nu prevăd nici treptele de venit afectate de realizarea obligaţiei de întreţinere stabilite în sarcina unui părinte pentru copilul minor, care să se succeadă până la punctul maxim, reprezentat de o pătrime din venitul lunar net al celui care o datorează.
    10. Judecătoria Buftea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se consideră că prevederile constituţionale invocate nu impun necesitatea unor criterii absolut determinate pentru cuantificarea nevoii întreţinutului, pe de o parte, şi a mijloacelor celui ce prestează întreţinere, pe de altă parte, dat fiind faptul că norma legală se caracterizează printr-un grad ridicat de abstractizare, fiind menită să reglementeze un model abstract de conduită socială, care să corespundă unui număr nelimitat de raporturi sociale concrete. Totodată, se apreciază că folosirea unui criteriu de proporţionalitate între nevoia în care se găseşte solicitantul întreţinerii (minorul) şi mijloacele celui chemat să presteze întreţinere nu ridică probleme de înţelegere a sensului normei şi de aplicare previzibilă a acesteia, atât timp cât noţiunile folosite sunt utilizate în înţelesul lor comun. De asemenea, judecătorul nu dispune nici de o marjă de apreciere discreţionară în aprecierea acestei proporţionalităţi, cât timp întinderea obligaţiei celui ce prestează întreţinerea este obiectiv limitată prin lege.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, potrivit cărora:
    "(1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii."

    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi alin. (5) referitor la principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de absenţa reglementării atât a unor criterii de cuantificare a nevoii celui care cere întreţinerea şi a mijloacelor celui care o plăteşte, cât şi a unor trepte de venit afectate de realizarea obligaţiei de întreţinere, care să se succeadă până la punctul maxim, reprezentat de o pătrime din venitul lunar net al celui care o datorează.
    17. Astfel, prin modul de formulare a criticilor de neconstituţionalitate în prezenta cauză, autorul excepţiei tinde spre completarea textului legal criticat în sensul de a reglementa expres aspectele semnalate de acesta. Or, aşa cum a reţinut Curtea în mod constant în jurisprudenţa sa, omisiunea legislativă fără relevanţă constituţională, respectiv cea care nu generează un viciu de neconstituţionalitate al reglementării, nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care nu poate modifica dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, aşa cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
    18. În acest sens, Curtea a reţinut, de exemplu, prin Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999, că nu este competentă să soluţioneze excepţii de neconstituţionalitate privind lacune legislative ori reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenţie nemijlocită în activitatea de legiferare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, şi Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010).
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, ridicată de Horia-Bogdan Orban în Dosarul nr. 14.545/94/2018/A1* al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016