Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 48 din 18 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (8) şi ale art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 48 din 18 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (8) şi ale art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 790 din 25 august 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora   │-                 │
│Pop                │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 190 alin. (8) şi ale art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Augustin Fechete şi Ioan Adi Fechete în Dosarul nr. 2.456/833/2019/a1 şi, respectiv, de Sebastian Ovidiu Golinschi în Dosarul nr. 3.504/271/2020/a1 ale Tribunalului Bihor - Secţia penală, cauze care constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 927D/2020 şi nr. 1.057D/2020.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 17 decembrie 2024, în prezenţa reprezentantului convenţional al autorului Sebastian Ovidiu Golinschi şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a dispus conexarea celor două cauze şi, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru data de 4 februarie 2025, când, constatând imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată la acest termen potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 18 februarie 2025, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea penală nr. 103/CCPF/2020 din 19 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.456/833/2019/a1, Tribunalul Bihor - Secţia penală, Camera preliminară, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 190 alin. (8) şi ale art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de inculpaţii Augustin Fechete şi Ioan Adi Fechete într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de cameră preliminară prin care au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi în cadrul procedurii de cameră preliminară.
    4. Prin Încheierea finală nr. 113/CCPF/2020 din 20 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.504/271/2020/a1, Tribunalul Bihor - Secţia penală, Camera preliminară, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sebastian Ovidiu Golinschi într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de cameră preliminară prin care au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de autorul excepţiei în cadrul procedurii de cameră preliminară.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură sunt neconstituţionale în măsura în care permit unui organ de constatare, şi nu de urmărire penală, să dispună asupra probaţiunii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni şi totodată în afara unui cadru legal, respectiv înainte de începerea urmăririi penale în cauză. Aşadar, textul criticat are o dublă valenţă de neconstituţionalitate, atât în ceea ce priveşte organul care administrează procedeul probatoriu (nu organ de constatare), cât şi momentul la care se administrează procedeul probatoriu al recoltării de mostre (înainte de începerea urmăririi penale în cauză).
    6. Se arată că, în speţă (respectiv Dosarul Curţii Constituţionale nr. 927D/2020), începerea urmăririi penale s-a dispus la data de 20 septembrie 2019, în timp ce ordonanţa de prelevare a probelor biologice (întrucât s-a constatat depăşirea concentraţiei de alcool în aerul respirat de 0,40 mg/l) a fost emisă de organul de cercetare penală cu o zi înainte, respectiv la data de 19 septembrie 2019. Se menţionează că, în faţa primei instanţe, judecătorul de cameră preliminară a respins excepţia privind nulitatea ordonanţei din 19 septembrie 2019, invocată de inculpat cu privire la această situaţie, instanţa motivând că art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală permite, în maniera în care este reglementat, emiterea unei ordonanţe de prelevare a probelor biologice de sânge anterior începerii urmăririi penale, întrucât din textul menţionat rezultă fără putinţă de tăgadă că recoltarea probelor biologice se face în cel mai scurt termen posibil, indiferent de începerea sau neînceperea urmăririi penale.
    7. Autorii excepţiei amintesc, în susţinerea excepţiei invocate, că orice act de urmărire penală trebuie efectuat în cursul urmăririi penale, aşa cum a arătat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, de la această regulă existând o singură excepţie, cea prevăzută de art. 110 alin. (10) din Codul de procedură penală, referitoare la declaraţia părţii vătămate dată în condiţiile alin. (9) ale aceluiaşi articol, care nu se aplică în cauză.
    8. Prin urmare, susţin că nu există nicio justificare legală pentru ca procedeul probatoriu constând în recoltarea de probe biologice de sânge, la care face referire art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, să fie administrat de către un organ de constatare şi într-un moment anterior urmăririi penale în cauză.
    9. Consideră că, în ipoteza prevăzută de art. 88 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, când s-a înregistrat depăşirea concentraţiei de 0,40 mg/l de alcool pur în aerul respirat, iar conducătorul auto în cauză refuză prelevarea mostrelor biologice, agentul constatator are doar competenţa, în temeiul art. 61 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, să întocmească procesul-verbal de sesizare a organului de cercetare penală, acesta din urmă (şi nu organul de constatare) dispunând, prin ordonanţă, începerea urmării penale în cauză şi, ulterior, recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, organul constatator are competenţă doar cu privire la ridicarea şi conservarea mijloacelor materiale de probă, definite conform art. 197 din acelaşi cod, nu şi cu privire la emiterea unei astfel de ordonanţe privind recoltarea probelor biologice sau administrarea acestora.
    10. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală se susţine că acestea aduc atingere dreptului la un proces echitabil şi principiului legalităţii efectuării actelor în procesul penal, deoarece nu menţionează şi ora printre elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă ordonanţa procurorului, ci doar denumirea parchetului şi data emiterii. Or, momentul emiterii ordonanţei prin identificarea datei şi orei este imperios necesar pentru stabilirea legalităţii actelor procurorului, iar lipsa orei emiterii poate genera situaţii de natură să mascheze anumite vicii de legalitate ale actelor de urmărire penală, sancţionabile cu nulitate sau excludere pe calea invocării de către suspect sau inculpat a unor excepţii specifice. De exemplu, în măsura în care ordonanţa este emisă la o oră ce plasează acest moment în afara unui cadru procesual, devine incidentă (ca în cauza de faţă) Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, prin care Curtea Constituţională a arătat că actele efectuate înainte de începerea urmării penale nu există.
    11. Tribunalul Bihor - Secţia penală consideră, în Dosarul nr. 927D/2020, că dispoziţiile art. 190 alin. (8) şi ale art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală nu contravin normelor constituţionale invocate în motivarea excepţiei. Apreciază că autorii acesteia învederează o falsă premisă dezvoltată în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 72 din 29 ianuarie 2019 şi nu fac în mod corect distincţia dintre noţiunile de recoltare a probelor biologice şi valorificarea acestora. Astfel, administrarea probelor se realizează, în mod exclusiv, în cursul procesului penal, actele întocmite înainte de începerea procesului penal neputând avea calitatea de mijloc de probă. Cât priveşte recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei anterior începerii urmăririi penale, aceasta este permisă expres de lege, prin derogare de la prevederile potrivit cărora probele se administrează doar în cursul procesului penal, art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală vorbind despre recoltarea din dispoziţia organelor de constatare, deci anterior sesizării organelor de urmărire penală. De altfel, intenţia legiuitorului, potrivit expunerii de motive la noul Cod penal, a fost ca prin modificarea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe să fie evitate inconvenientele create prin estimarea retroactivă a alcoolemiei.
    12. Cât priveşte lipsa orei emiterii ordonanţei de începere a urmăririi penale se arată că aceasta nu poate fi reclamată ca o deficienţă legislativă care să afecteze în mod direct dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare, întrucât aceste drepturi nu se află într-o legătură interdependentă. De altfel, inculpaţii au avut posibilitatea să formuleze critici sub acest aspect în faţa judecătorului de cameră preliminară de la instanţa de fond.
    13. Tribunalul Bihor - Secţia penală consideră, în Dosarul nr. 1.057D/2020, că dispoziţiile art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, deoarece imposibilitatea stabilirii cronologice a emiterii ordonanţelor date în aceeaşi zi, în decurs de 24 de ore, de organele de urmărire penală este susceptibilă să aducă atingere echităţii unei urmăriri penale declanşate împotriva unei persoane, valoare protejată de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
    15. Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 927D/2020, prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituţionalitate formulate vizează, în realitate, modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă, aspecte asupra cărora Curtea Constituţională nu are competenţă.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 190 alin. (8) şi ale art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut:
    - Art. 190 alin. (8) - Examinarea fizică: „(8) În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cu consimţământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituţie medicală, în condiţiile stabilite de legile speciale“;
    – Art. 286 alin. (2) lit. a) - Actele organelor de urmărire penală: „(2) Ordonanţa trebuie să cuprindă: a) denumirea parchetului şi data emiterii;“.

    19. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la principiul statului de drept şi al legalităţii, ale art. 11 alin. (1) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, este indicat şi art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia reclamă faptul că, în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare, şi nu a celor de urmărire penală, iar dispunerea realizării recoltării de mostre biologice poate avea loc, datorită lipsei indicării orei în cuprinsul ordonanţei de începere a urmării penale, chiar şi la un moment anterior emiterii acestei ordonanţe care marchează începerea urmăririi penale, ceea ce plasează dispoziţia prin care se dispune realizarea recoltării în afara cadrului procesual legal, întrucât urmărirea penală nu era încă începută. Se susţine, de altfel, că orice ordonanţă emisă anterior celei de începere a urmăririi penale este nelegală, astfel că indicarea orei pe actul procesual ce declanşează procesul penal este esenţială pentru legalitatea actelor întocmite de organele de urmărire penală.
    21. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea observă că aceste norme permit organelor de constatare să dispună recoltarea probelor biologice în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, faptă ce constituie infracţiune conform art. 336 alin. (1) din Codul penal, dacă se constată o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
    22. Regula consacrată de noul Cod de procedură penală (art. 305 şi 306) cu privire la administrarea probelor este că aceasta se realizează în mod exclusiv în cursul procesului penal, deci ulterior începerii urmăririi penale dispuse prin ordonanţă de organul de urmărire penală, legiuitorul eliminând, aşadar, instituţia actelor premergătoare începerii urmăririi penale, care, potrivit Codul de procedură penală anterior, puteau constitui mijloace de probă. Totodată, art. 61 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală stabileşte obligaţia organelor de constatare de a lua măsuri pentru ridicarea sau conservarea mijloacelor de probă când există suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, iar în cazul infracţiunilor flagrante, acestea au dreptul să facă percheziţii corporale sau ale vehiculelor, să îl prindă pe făptuitor şi să îl prezinte de îndată organelor de urmărire penală.
    23. Dispoziţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală vizează tocmai o astfel de situaţie, de infracţiune flagrantă, constând în conducerea unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. Recoltarea de probe biologice are loc, potrivit textului de lege criticat, din dispoziţia organului de constatare, în acest caz, poliţia rutieră, cu consimţământul celui supus examinării, în cel mai scurt timp, într-o instituţie medicală, în condiţiile legii speciale.
    24. Art. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează condiţiile şi procedura recoltării mostrelor biologice în urma căreia se stabileşte concentraţia de alcool. La data săvârşirii faptelor pentru care au fost acuzaţi autorii prezentei excepţii (textele fiind în prezent modificate), dispoziţiile alin. (3)-(6) ale art. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, referindu-se la procedura stabilirii de către organele de poliţie rutieră prin mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic a concentraţiei de alcool în aerul respirat, prevedeau proceduri diferite, în funcţie de depăşirea sau nedepăşirea pragului concentraţiei alcoolemiei de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, astfel: până la această valoare, persoana testată putea solicita poliţistului să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităţilor sau instituţiilor medicale, în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge, deci prezentarea în vederea recoltării probelor biologice reprezenta un drept al persoanei examinate; dacă valoarea concentraţiei de alcool pur în aerul respirat depăşea 0,40 mg/l, persoana testată era obligată să se supună recoltării mostrelor biologice, în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.
    25. În aceste circumstanţe, legiuitorul a instituit regula prin care organele de constatare, şi nu cele de urmărire penală, aşa cum prevede art. 172 din Codul de procedură penală, să dispună recoltarea probelor biologice, întrucât recoltarea trebuie să aibă loc în cel mai scurt timp posibil, pentru a nu se modifica în mod semnificativ parametrii biologici care configurează elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, fiind în interesul aflării adevărului ca valoarea alcoolemiei din sânge, depistată în urma recoltării mostrelor biologice, să fie stabilită în mod corect şi cât mai aproape de cea de la momentul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice.
    26. În continuare, Curtea observă că prin norme infralegale sunt stabilite măsurile tehnico-administrative şi procedurile specifice prin care se efectuează prelevarea de mostre biologice pentru stabilirea alcoolemiei, la data evenimentelor din dosar fiind relevante dispoziţiile art. 192-195 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, şi cele cuprinse în Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.512/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 20 decembrie 2013, în prezent abrogate.
    27. Potrivit acestor norme metodologice, recoltarea probelor biologice se face după completarea de către poliţistul rutier a formularului de cerere de analiză toxicologică a probelor biologice; recoltarea probelor biologice se face de către personalul medical, în prezenţa poliţistului rutier, ambii completând şi semnând în acest sens un proces-verbal, iar rezultatele obţinute în urma determinărilor de laborator efectuate asupra probelor biologice vor fi înscrise în buletinul de analiză toxicologică, acest din urmă document fiind imediat înaintat organului judiciar competent, după efectuarea determinărilor toxicologice.
    28. Din succesiunea acestor operaţiuni procedurale rezultă că poliţistul rutier nu face decât să completeze o cerere de analiză toxicologică a probelor biologice, adresată instituţiei medico-legale. Totodată, la sesizarea aceluiaşi organ de constatare, organul de urmărire penală poate, în temeiul art. 305 din Codul de procedură penală, să dispună începerea urmării penale in rem, urmând ca, în funcţie de rezultatul înscris în buletinul de analiză toxicologică (dacă este mai mic sau mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge) şi de momentul primirii acestor rezultate, să dispună, după caz, continuarea urmăririi penale in rem, începerea urmăririi penale in personam sau clasarea acestor ordonanţe pe motivul inexistenţei faptei penale, dacă nu a fost depăşit pragul prevăzut de lege pentru săvârşirea faptei de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
    29. Aşadar, în temeiul dispoziţiilor art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală, organul de constatare nu face decât să completeze în mod formal cererea de analiză toxicologică a probelor biologice, acesta nefiind un act de dispoziţie autentic, ci un act de natură tehnico-administrativă, intermediar, în scopul de a se determina dacă a avut sau nu loc infracţiunea flagrantă de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Acest act tehnico-administrativ, premergător recoltării de probe biologice, nu trebuie confundat cu administrarea propriu-zisă a probelor, care nu poate avea loc decât ulterior începerii urmăririi penale, în cursul procesului penal, de către organul de urmărire penală.
    30. De altfel, din motivarea formulată de autorii excepţiei Curtea observă că aceştia sunt în eroare/confuzie cu privire la cele trei etape în discuţie, mai sus precizate, şi anume: cererea de analiză toxicologică a probelor biologice (adresată unităţii medicale de către de către organul de constatare), recoltarea/prelevarea propriu-zisă de probe biologice (de către instituţia medicală) şi administrarea probatoriului (de către organul de urmărire penală, în acest caz, a rezultatelor înscrise în buletinul de analiză toxicologică). Prin urmare, organul de constatare nu administrează probatoriul rezultat în urma recoltării probelor biologice, aşa cum afirmă autorii excepţiei, ci doar intermediază, prin completarea unei cereri, efectuarea recoltării propriu-zise.
    31. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate formulată în legătură cu dispoziţiile art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea vizează, în realitate, o eventuală omisiune de reglementare, şi anume lipsa orei emiterii ordonanţei, printre elementele pe care trebuie să le includă ordonanţa organului de urmărire penală, în general, şi ordonanţa de începere a urmării penale, în particular.
    32. Or, Curtea Constituţională nu poate analiza, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, decât fondul legislativ pozitiv, nu şi ceea ce acesta nu prevede. Omisiunea legislativă are relevanţă constituţională doar în măsura în care, prin inacţiunea sa, de a legifera într-un anumit sens, legiuitorul a produs o vătămare concretă asupra drepturilor şi libertăţilor protejate de Constituţie.
    33. În cazul de faţă, având în vedere succesiunea logică şi cronologică a tuturor actelor procesuale şi procedurale care alcătuiesc desfăşurarea procesului penal, astfel cum sunt acestea reglementate în Codul de procedură penală şi în legile speciale incidente, lipsa menţionării orei în cuprinsul ordonanţei organului de urmărire penală nu produce, de plano, o astfel de vătămare, care să confere pretinsei omisiuni legislative relevanţă constituţională. Neregulile care pot apărea în practică la întocmirea acestor acte pot fi reclamate de persoanele afectate sub forma unor excepţii sau apărări formulate în respectivele cauze şi analizate de organele judiciare competente, fără ca acestea să fie aduse în faţa Curţii Constituţionale, pe calea invocării excepţiei de neconstituţionalitate. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Augustin Fechete şi Ioan Adi Fechete în Dosarul nr. 2.456/833/2019/a1 al Tribunalului Bihor - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Augustin Fechete şi Ioan Adi Fechete în Dosarul nr. 2.456/833/2019/a1 şi de Sebastian Ovidiu Golinschi în Dosarul nr. 3.504/271/2020/a1 ale Tribunalului Bihor - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 48 din 18 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016