Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Cristina Maria Bartic în Dosarul nr. 8.192/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 967D/2019. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 4 iulie 2023, în prezenţa autoarei excepţiei şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 20 septembrie 2023, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Sentinţa nr. 5.473 din 19 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.192/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Cristina Maria Bartic întro cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei rezoluţii de clasare dispuse de Inspecţia Judiciară, prin care s-a reţinut că, în urma verificărilor prealabile, nu au fost identificate date ori indicii din care să rezulte că judecătorii vizaţi de plângere ar fi comis fapte ce ar putea constitui abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că trei judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă de control judiciar care a judecat recursul împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în legătură cu un imobil revendicat de autoarea excepţiei şi mama acesteia, au săvârşit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004, ca urmare a nerespectării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008. Autoarea excepţiei precizează că a dovedit faptul că cele trei judecătoare au acţionat cu intenţie sau gravă neglijenţă, adică latura subiectivă a săvârşirii abaterii disciplinare mai sus menţionate. Astfel, arată că intenţia celor trei judecătoare de a încălca decizia amintită rezultă din împrejurarea că autoarea excepţiei a depus la dosar în mai multe rânduri decizia amintită şi a pus concluzii scrise şi orale în acest sens în faţa instanţei. 5. Se critică, de asemenea, faptul că Inspecţia Judiciară, sesizată cu privire la verificarea săvârşirii abaterii prevăzute de art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004, le-a exonerat de răspunderea disciplinară pe cele trei judecătoare, apreciind că acestea au respectat practica Secţiei a III-a a Curţii de Apel Bucureşti, iar faptul că judecătoarele reclamate nu au menţionat expres, în considerentele hotărârii, Decizia Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008 nu reprezintă o încălcare a acesteia. 6. Autoarea excepţiei mai arată că intimata Inspecţia Judiciară „acreditează în mod profund greşit ideea că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii numai în ceea ce priveşte normele de procedură civilă, nu şi normele de drept material (substanţial)“ şi că „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale de către instanţele de judecată nu ar reprezenta abateri, deoarece instanţele de judecată ar fi suverane în interpretarea şi aplicarea legii“, aceasta neputând fi controlată decât în căile de atac. Or, poziţia supraordonată a Curţii Constituţionale în raport cu celelalte autorităţi ale statului, inclusiv cu puterea judecătorească, precum şi cea de gardian al Constituţiei sunt de necontestat, având în vedere dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. 7. Autoarea excepţiei critică, de asemenea, susţinerile cuprinse în întâmpinarea la contestaţia formulată de aceasta împotriva rezoluţiei de clasare a plângerii introduse împotriva celor trei judecătoare, prin care intimata Inspecţia Judiciară precizează că nu se poate substitui instanţelor judecătoreşti în analiza soluţiilor pronunţate de alte instanţe de judecată, întrucât ar nesocoti principiul independenţei judecătorului şi pe cel al autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile orale ale autoarei excepţiei şi notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, având următorul cuprins: - Art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: (…) 4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă în acea cauză;" – Art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004: "După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată: (…) b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă;" – Art. 31 din Legea nr. 47/1992: "(1) Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie.(2) În caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare.(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.(4) Deciziile pronunţate în condiţiile alin. (1) se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.(5) În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale potrivit alin. (4) cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia." 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 142 privind rolul şi structura Curţii Constituţionale şi art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, din analiza argumentelor prezentate în motivarea excepţiei, că autoarea acesteia critică, în realitate, soluţia pronunţată de Inspecţia Judiciară cu privire la plângerea pe care a formulat-o împotriva unor judecători. Aceasta este nemulţumită de faptul că judecătorii învestiţi cu soluţionarea unei acţiuni în revendicare imobiliară întemeiate pe prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, nu au pronunţat o hotărâre favorabilă acesteia, care ar fi rezultat, potrivit susţinerilor autoarei excepţiei, din aplicarea la cauză a Deciziei nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, prin care Curtea Constituţională a constatat, în esenţă, că, drept urmare a abrogării sintagmei „imobilele preluate cu titlu valabil“ din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, devenea imposibilă restituirea în natură şi a imobilelor preluate fără titlu valabil, inclusiv pentru acestea urmând să fie acordate doar despăgubiri, ceea ce contravenea prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 din Constituţie. 15. Faţă de această situaţie, Curtea reaminteşte că modul de stabilire a situaţiei de fapt existente în fiecare speţă în parte şi apoi determinarea legii aplicabile cauzei şi interpretarea acesteia în funcţie de circumstanţele concrete reprezintă atributul exclusiv al instanţei judecătoreşti, neputând fi cenzurate pe calea controlului de constituţionalitate. Prin urmare, instanţa de contencios constituţional nu poate să analizeze compatibilitatea unor prevederi legale cu dispoziţiile art. 147 din Constituţie, privitoare la forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale prin prisma faptului că, într-un litigiu determinat, judecătorii cauzei nu ar fi reţinut incidenţa unei anumite decizii în soluţionarea procesului. 16. De asemenea, nu pot forma obiect al analizei instanţei de contencios constituţional nici criticile referitoare la modul în care Inspecţia Judiciară a soluţionat prin rezoluţie de clasare plângerea formulată de autoarea excepţiei, în opinia căreia judecătorii cauzei sale ar fi săvârşit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constând în nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale. Mai mult decât atât, aceste critici au fost formulate din perspectiva modului în care soluţia pronunţată de Inspecţia Judiciară cu privire la pretinsa abatere disciplinară ar fi aptă să se constituie într-un motiv de revizuire a hotărârii pronunţate de acei judecători, ceea ce, de asemenea, este un element a cărui stabilire nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, asigură controlul constituţionalităţii legilor şi a ordonanţelor Guvernului prin raportare la dispoziţiile sau principiile Constituţiei. 17. Aşadar, argumentele cuprinse în motivarea excepţiei nu pot fi considerate veritabile critici de neconstituţionalitate, ci reprezintă chestiuni de fapt, a căror rezolvare excedează competenţei Curţii Constituţionale. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă din 1865, ale art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 31 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Cristina Maria Bartic în Dosarul nr. 8.192/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 septembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE pentru Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează prim-magistrat-asistent, Benke Károly ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
