Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 70 - 72 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aurel Marin în Dosarul nr. 3.044/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 843D/2019. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 4 iulie 2023, în prezenţa apărătorului ales al autorului excepţiei, avocat Diana Gavra, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 20 septembrie 2023, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 6 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.044/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 70 - 72 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Aurel Marin într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ introduse în vederea anulării Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât prevăd că magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au atribuţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecători, deşi ei nu sunt judecători ai cauzei şi nu fac parte din completul de judecată. Se arată că judecarea cauzelor nu poate fi atribuită de judecători prin delegare niciunei alte persoane. Se susţine că prin dispoziţiile criticate este încălcat dreptul de acces liber la justiţie, deoarece prin darea hotărârii de către magistraţii-asistenţi, persoane care nu spun dreptul şi nu au atribuţii de jurisdicţie şi de judecare a cauzelor, este îngrădit accesul la judecata de către un complet de judecată legal format, întrucât hotărârea este pronunţată în realitate de un funcţionar public, de o persoană care nu are calitatea de judecător. 5. Se mai susţine că nu are însemnătate faptul că magistraţii-asistenţi sunt prezenţi la şedinţele de judecată, deoarece atât procurorul, cât şi grefierul participă la şedinţele de judecată, dar aceştia din urmă nu pot avea atribuţii de a „spune dreptul“ şi de a redacta hotărâri judecătoreşti. Aceeaşi concluzie se impune, în opinia autorului excepţiei, şi cu privire la magistraţii-asistenţi, aceştia având doar rolul de a facilita activitatea judecătorului de pregătire a judecăţii, iar nu de a proceda ei înşişi la judecarea cauzelor şi redactarea deciziilor. 6. De asemenea, este încălcat şi dreptul la un proces echitabil, care presupune soluţionarea cauzei de către judecători, aceştia fiind singurele persoane care îndeplinesc cerinţele de independenţă şi imparţialitate necesare, precum şi criteriile profesionale pentru a „spune dreptul“. Or, magistratul-asistent nu îndeplineşte garanţiile de imparţialitate necesare pentru a fi respectat dreptul la un proces echitabil, iar motivarea hotărârii judecătoreşti de către o persoană care nu îndeplineşte aceste criterii anihilează garanţiile dreptului la un proces echitabil. Magistratul-asistent nu are competenţa de a da o hotărâre judecătorească, nu poate decide motivele pentru care judecătorii au pronunţat soluţia, tocmai pentru că este un terţ faţă de dezbateri, nu participă la deliberări şi astfel nu cunoaşte motivele pentru care deliberările au dus la adoptarea respectivei soluţii. 7. Se face referire la cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, paragrafele 162 şi 177, în ceea ce priveşte redactarea hotărârilor de către judecătorul care a participat la judecarea cauzei. 8. Se invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că lipsa motivării hotărârii constituie o încălcare gravă a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, menţionându-se, în acest sens, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Coμme şi alţii împotriva Belgiei. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că statutul profesional al magistratului-asistent este reglementat expres de Legea nr. 303/2004, ale cărei dispoziţii privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi, gestionarea carierei magistraţilor-asistenţi fiind dată de lege, în întregime, în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Precizează, de asemenea, că magistraţii-asistenţi fac parte din compunerea completurilor de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Arată că posibilitatea de a redacta hotărârea judecătorească recunoscută magistraţilor-asistenţi în considerarea faptului că aceştia iau parte nemijlocit nu doar la judecarea pricinii, ci şi la procesul decizional, participând la deliberări, nu contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei şi dreptul la un proces echitabil. În acest sens, arată că soluţionarea pricinii este realizată exclusiv în baza voinţei exprimate de judecătorii învestiţi cu plenitudinea garanţiilor constituţionale şi legale referitoare la independenţa şi imparţialitatea de care trebuie să se bucure o instanţă de judecată, iar considerentele avute în vedere în motivarea hotărârii, atunci când aceasta este încredinţată spre redactare magistratului-asistent, sunt însuşite prin semnătură de către toţi membrii completului de judecată. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului, nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile orale, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 70 - 72 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins: - Art. 70: "(1) Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.(2) Magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt desemnaţi de preşedintele instanţei." – Art. 71: „Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.“ – Art. 72: „Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.“ 14. Legea nr. 303/2004 a fost ulterior abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 303/2004 se regăsesc, în prezent, cu acelaşi conţinut normativ, în art. 22 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. 15. Având în vedere incidenţa textelor de lege în cauza în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în care s-a solicitat anularea, pe calea contenciosului administrativ, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultă că, deşi abrogate, prevederile criticate din Legea nr. 303/2004 pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, ţinând seama de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (3) privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu pot fi reţinute criticile formulate raportate la art. 21 din Constituţie, prin prisma pretinsei încălcări a dreptului la un proces echitabil. Întreaga argumentaţie prezentată de autorul excepţiei se fundamentează pe o confuzie cu privire la semnificaţia dispoziţiilor legale supuse controlului de constituţionalitate. Acesta porneşte de la premisa eronată a identităţii dintre luarea hotărârii judecătoreşti, ca act final al unui proces deliberativ construit în jurul unui raţionament logico-juridic prin care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, care este exclusiv opera judecătorului cauzei, pe de o parte, şi operaţiunea redactării hotărârii, în care sunt expuse motivele judecătorului care au condus la conturarea şi consolidarea respectivei soluţii, pe de altă parte. 18. Autorul excepţiei asimilează în mod eronat luarea hotărârii judecătoreşti cu redactarea acesteia, susţinând că ar fi nesocotit dreptul la un proces echitabil, întrucât hotărârea ar fi luată de o altă persoană decât un judecător care se bucură de independenţă şi a cărui imparţialitate este prezumată. În realitate, prin redactarea conţinutului hotărârii, magistratul-asistent nu se substituie judecătorului, doar acesta din urmă fiind cel care „spune dreptul“, hotărând cu privire la litigiul care îi este dedus spre soluţionare, inclusiv raţionamentul şi argumentele. 19. Curtea observă, totodată, că autorul excepţiei ignoră însuşi conţinutul normativ al prevederilor pe care le critică, susţinând că magistratul-asistent nu are cum să cunoască motivele ce au stat la baza pronunţării hotărârii, astfel că va include propriile raţionamente în hotărârea pe care o redactează. În realitate, art. 71 din Legea nr. 303/2004 precizează în mod explicit că magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă şi la deliberări, legea oferindu-le posibilitatea ca, la solicitarea judecătorilor, să dea chiar un vot consultativ. În aceste condiţii, fiind prezent la şedinţa de deliberări, în cadrul căreia judecătorii cauzei îşi expun, rând pe rând, punctul de vedere cu privire la soluţie şi la motivele adoptării acesteia şi în care, în urma analizării argumentelor şi a raţionamentelor conjugate exprimate de aceştia, se ajunge la luarea hotărârii şi la pronunţarea acesteia, este evident că magistratul-asistent are cunoştinţă de modul de desfăşurare a întregului proces deliberativ, astfel încât este pe deplin apt să redacteze hotărârea luată de judecători. 20. Ca atare, comparaţia pe care o face autorul excepţiei cu situaţia grefierului şi a procurorului este irelevantă, întrucât aceştia participă doar la şedinţa publică, nicidecum la deliberări, ca magistratul-asistent. 21. De altfel, atribuţia de a redacta hotărârile judecătoreşti este justificată şi prin prisma statutului pe care legea îl conferă magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, potrivit art. 66 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în vigoare la momentul ridicării excepţiei, condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt aceleaşi cu cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror, fiind numiţi în funcţie pe bază de concurs, conform art. 66 alin. (2^1) din aceeaşi lege. Edificatoare sunt şi prevederile art. 66 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, care stipulează că dispoziţiile privitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 22. Prevederi similare conturează şi în prezent statutul magistraţilor-asistenţi potrivit Legii nr. 303/2022. Aşadar, există o puternică raţiune justificativă a atribuţiei de redactare a hotărârilor judecătoreşti, pe care legea le-o conferă magistraţilor-asistenţi, fără să se poată reţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie referitoare la dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil. 23. Nu în ultimul rând, Curtea constată că dreptul la un proces echitabil soluţionat de o instanţă independentă şi imparţială este pe deplin respectat, în condiţiile în care hotărârea redactată de magistratul-asistent este semnată de judecătorul care a dispus soluţia, acesta confirmând astfel corectitudinea modului de redare a argumentelor pe care se întemeiază soluţia pronunţată, expuse în considerentele hotărârii, reţinute de magistratul-asistent. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurel Marin în Dosarul nr. 3.044/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 70 - 72 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 septembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE pentru magistrat-asistent Valentina Bărbăţeanu, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează prim-magistrat-asistent, Benke Károly ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
