Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 461 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 461 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 96 din 5 februarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Alina Oprişan      │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 alin. (1)-(3) din Codul penal, excepţie ridicată de Biro Balazs în Dosarul nr. 162/96/2018/a3 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.212D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în principal, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că autorul excepţiei apreciază neconstituţionalitate textelor de lege criticate prin prisma interpretării şi aplicării acestora de către instanţele judecătoreşti. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa Curţii, respectiv Decizia nr. 68 din 1 februarie 2024 şi Decizia nr. 711 din 12 decembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea penală din 25 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 162/96/2018/a3, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 alin. (1)-(3) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Biro Balazs într-o cauză penală, aflată în stadiul procesual al apelului, în care s-a solicitat să se constate greşita apreciere a probelor administrate în dosar, precum şi insuficienta administrare a probelor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia prezintă pe larg parcursul dosarului în care a fost trimis în judecată. Argumentează, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit desemnarea unui expert parte, propus de părţi sau de subiecţii procesuali principali, pe tot parcursul procesului penal, în scopul audierii acestuia, al formulării unei opinii privind aspectele medico-legale relevante pentru soluţionarea cauzei ori pentru completarea sau realizarea unui nou raport de expertiză medico-legală. Susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi ale art. 24 alin. (1) din Constituţie, deoarece aduc atingere dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, şi face referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 16 februarie 2010, pronunţată în Cauza Lazăr împotriva României, Hotărârea din 7 iunie 2011, pronunţată în Cauza Baldovin împotriva României) şi la cea a Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 601 din 20 septembrie 2016, Decizia nr. 143 din 5 octombrie 1999, Decizia nr. 87 din 13 februarie 2019).
    6. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât cadrul legal asigură respectarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Arată că maniera în care este reglementată în Codul de procedură penală desemnarea unui expert recomandat de către părţi sau de către subiecţii procesuali principali conferă suficiente garanţii procesuale încă din faza de urmărire penală, inclusiv în materie de administrare a probei cu expertiză. Acestora le este recunoscut dreptul de a desemna un expert parte şi de a propune obiective de expertiză încă de la începutul administrării probei, precum şi de a formula obiecţiuni, de a solicita avizarea rapoartelor de expertiză sau de a cere efectuarea unei contraexpertize. De asemenea, instanţa de judecată reţine că expertul parte poate fi desemnat la propunerea părţilor sau a subiecţilor procesuali principali, în contextul încuviinţării unei expertize medico-legale, cu participarea la toate actele de expertiză, iar concluziile sale sunt integrate în raportul de expertiză. Participarea expertului parte la lucrările dispuse, precum şi valorificarea concluziilor acestuia reprezintă garanţii legislative pentru exercitarea efectivă a dreptului la apărare. Astfel, desemnarea ulterioară a unui expert, după finalizarea şi avizarea raportului de expertiză, ar echivala cu efectuarea unei noi expertize în afara probatoriului administrat de organele judiciare, ceea ce ar presupune o extindere nejustificată a cadrului legislativ actual.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 alin. (1)-(3) din Codul penal. În privinţa actului normativ criticat, Curtea observă că dispozitivul încheierii de sesizare conţine o evidentă eroare materială, întrucât din notele scrise ale autorului excepţiei, depuse în motivarea criticii, rezultă că aceasta vizează, în realitate, prevederile art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală, şi nu din Codul penal. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:
    - Art. 172 alin. (8): „(8) La efectuarea expertizei pot participa experţi independenţi autorizaţi, numiţi la solicitarea părţilor sau subiecţilor procesuali principali.“;
    – Art. 173 alin. (4): „(4) Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea. În cazul în care expertiza este dispusă de instanţă, procurorul poate solicita ca un expert recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei.“;
    – Art. 177 alin. (4): „(4) Părţile şi subiecţii procesuali principali sunt încunoştinţaţi că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.“;
    – Art. 179:
    "(1) În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanţă, la cererea procurorului, a părţilor, a subiecţilor procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului.
(2) Dacă expertiza a fost efectuată de o instituţie medicolegală, institut sau laborator de specialitate, instituţia va desemna un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmează a fi audiat de către organul de urmărire penală sau de instanţă.
(3) Audierea expertului se efectuează potrivit dispoziţiilor privitoare la audierea martorilor."


    11. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare. Totodată, sunt invocate şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că problematica numirii expertului în procesele penale a mai fost analizată anterior, prin prisma unor critici similare (a se vedea Decizia nr. 68 din 1 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 9 iulie 2024, şi Decizia nr. 763 din 18 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 10 martie 2022). De exemplu, prin Decizia nr. 68 din 1 februarie 2024, antereferită, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, potrivit art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, expertizele sunt dispuse atunci când, pentru clarificarea unor fapte sau împrejurări relevante pentru aflarea adevărului, este necesară opinia unui expert.
    13. Potrivit art. 172 alin. (2) din Codul de procedură penală, expertiza poate fi dispusă, la cerere sau din oficiu, de organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în condiţiile art. 100 din Codul de procedură penală, iar categoriile de expertize reglementate includ, printre altele, expertiza medico-legală psihiatrică, autopsia medico-legală, exhumarea, autopsia medico-legală a fetusului sau a nou-născutului, expertiza toxicologică, examinarea medico-legală a persoanei, examinarea fizică şi expertiza genetică judiciară (art. 184-191 din Codul de procedură penală). Deşi legiuitorul nu a definit toate categoriile anterior enumerate prin termenul „expertiză“, acestea sunt calificate în doctrină ca fiind tipuri de expertiză reglementate de Codul de procedură penală (a se vedea Decizia nr. 326 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 24 august 2021, paragraful 14).
    14. Numirea expertului de către organul judiciar se realizează prin ordonanţă a organului de urmărire penală sau prin încheierea instanţei de judecată, conform art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală. Chiar dacă textul nu detaliază procedura exactă, Curtea a subliniat că aceste dispoziţii trebuie corelate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 156/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.
    15. În acelaşi context, Curtea a constatat că expertiza poate fi realizată de experţi oficiali din instituţii specializate sau de experţi independenţi autorizaţi, atât din ţară, cât şi din străinătate, în conformitate cu prevederile legale. Prin Decizia nr. 787 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 17 martie 2017, instanţa de contencios constituţional a reţinut că expertiza tehnică judiciară poate fi realizată de experţi atestaţi pe specializările prevăzute de Ordinul ministrului justiţiei nr. 199/C/2010 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 4 februarie 2010, iar activitatea de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară se organizează şi se desfăşoară conform Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000. Expertiza tehnică extrajudiciară se efectuează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000, iar organizarea examenelor pentru obţinerea calităţii de expert tehnic extrajudiciar, precum şi eliberarea legitimaţiilor aferente sunt în competenţa ministerelor şi a altor instituţii centrale, fiecare în domeniul său de specialitate, potrivit legii (art. 27). Astfel, expertul tehnic extrajudiciar poate realiza exclusiv expertize tehnice extrajudiciare în specialitatea pentru care a fost atestat, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice [art. 30 alin. (2)], iar expertiza tehnică extrajudiciară poate fi efectuată şi de către expertul tehnic judiciar, la cererea acestor persoane [art. 30 alin. (1)].
    16. Cu acelaşi prilej, Curtea a constatat că expertiza reprezintă un mijloc de probă riguros reglementat de Codul de procedură penală, fiind efectuată de experţi calificaţi, care contribuie la înfăptuirea justiţiei în cauzele penale. A fost subliniat faptul că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili atât categoriile de persoane care pot exercita această activitate, cât şi condiţiile de acces în profesie, condiţii menite să asigure desfăşurarea activităţii de expertiză cu imparţialitate şi la un standard profesional ridicat. Astfel, dispoziţiile legale analizate stabilesc cerinţele necesare pentru dobândirea calităţii de expert judiciar, garantând, din perspectivă normativă, imparţialitatea şi profesionalismul în elaborarea raportului de expertiză. Prin urmare, raportul întocmit de experţii tehnici judiciari sau extrajudiciari constituie, astfel, o garanţie a respectării dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    17. Totodată, Curtea a reţinut că imparţialitatea, transparenţa şi corectitudinea expertizei sunt asigurate prin respectarea condiţiilor impuse de normele procesual penale aplicabile întocmirii raportului de expertiză. În acest sens, Curtea a reţinut că legiuitorul a instituit o serie de incompatibilităţi privind calitatea de expert, stipulând la art. 174 din Codul de procedură penală că nicio persoană aflată într-una din situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 64 din acelaşi act normativ nu poate fi desemnată ca expert. În cazul în care o astfel de persoană a fost totuşi desemnată, hotărârea instanţei nu poate avea la bază constatările şi concluziile acesteia. Totodată, aceeaşi persoană nu poate avea, în cadrul aceleiaşi cauze, şi calitatea de expert desemnat de organul judiciar, şi calitatea de expert recomandat de una dintre părţi. De asemenea, nu poate fi desemnată ca expert parte o persoană care lucrează în aceeaşi instituţie medico-legală, acelaşi institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea respectivei instituţii la solicitarea organului judiciar.
    18. De altfel, părţile sau subiecţii procesuali principali pot desemna experţi independenţi autorizaţi care să participe la efectuarea expertizei [art. 172 alin. (8), art. 173 alin. (4), art. 177 alin. (4) din Codul de procedură penală], expertul parte având aceleaşi drepturi ca expertul desemnat de instanţă. Dacă expertiza a fost realizată în lipsa părţilor sau a subiecţilor procesuali principali, aceştia sau avocaţii lor sunt informaţi despre întocmirea raportului de expertiză şi despre dreptul de al studia [art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală].
    19. Raportul de expertiză trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile formale prevăzute la art. 178 alin. (4) din Codul de procedură penală, detalierea operaţiunilor efectuate, obiecţiile sau explicaţiile părţilor, analiza acestora, metodele, programele şi echipamentele utilizate, precum şi concluzii clare şi neechivoce. Pe parcursul urmăririi penale sau al judecăţii, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanţă, la cererea procurorului, a părţilor, a subiecţilor procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar consideră necesară această audiere pentru clarificarea constatărilor sau concluziilor [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală]. În situaţia în care expertiza este incompletă şi această deficienţă nu poate fi suplinită prin audierea expertului, se poate dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către acelaşi expert [art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală]. De asemenea, dacă concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori există contradicţii între conţinutul şi concluziile raportului, iar aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului, se poate dispune efectuarea unei noi expertize [art. 181 alin. (1) din Codul de procedură penală].
    20. Curtea a mai reţinut că organul de urmărire penală sau instanţa de judecată nu sunt ţinute să adopte concluziile raportului de expertiză, valoarea probatorie a acestuia fiind supusă liberei aprecieri, conform art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, în contextul tuturor probelor administrate. Astfel, nicio probă nu este suficientă, prin ea însăşi, pentru a justifica o condamnare. Condamnarea poate fi dispusă doar dacă acuzaţia este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, orice dubiu profitând suspectului sau inculpatului potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, premisă esenţială pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului penal.
    21. Prin urmare, Curtea constată că cele reţinute prin Decizia nr. 68 din 1 februarie 2024, precitată, sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, neputând fi reţinută încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Distinct faţă de cele reţinute, Curtea observă că numirea expertului, permisă doar în contextul efectuării unei expertize, şi nu pe întreaga durată a procesului penal, este pe deplin constituţională. Aceasta deoarece rolul expertului parte este strict circumscris procedurii de administrare a probei cu expertiză, el nefiind chemat să supravegheze întregul proces penal, ci să participe activ şi specializat la realizarea expertizei. În acest mod, se asigură contradictorialitatea şi transparenţa în administrarea probei, precum şi dreptul părţilor de a formula obiecţiuni, observaţii şi de a solicita clarificări sau completări ale raportului de expertiză.
    23. De altfel, prevederile constituţionale impun garantarea dreptului la un proces echitabil, însă acest drept nu poate presupune existenţa unui expert parte pe întreaga durată a procesului penal, ci doar posibilitatea efectivă de a participa la administrarea probelor relevante, în condiţiile legii. Numirea unui expert parte în orice moment ar putea conduce la tergiversarea nejustificată a procesului penal şi la încălcarea principiului soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, cu încălcarea art. 21 alin. (3) teza a doua din Legea fundamentală. Aşadar, limitarea temporală a desemnării expertului parte nu afectează în niciun mod dreptul la apărare sau la un proces echitabil, ci decurge firesc din scopul şi natura acestei probe. Astfel, cadrul legal actual răspunde exigenţelor constituţionale şi convenţionale, asigurând echilibrul între drepturile părţilor şi buna desfăşurare a procesului penal.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Biro Balazs în Dosarul nr. 162/96/2018/a3 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) şi ale art. 179 din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Alina Oprişan


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 461 din 16 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016