Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 631 din 4 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 185 alin. (7^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Romulus Fabian Tatu în Dosarul nr. 3.597/30/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.195D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţă, arată că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, urgenţa adoptării ordonanţei de urgenţă criticate fiind motivată, şi nici cele ale art. 16 din Legea fundamentală, deoarece instituirea unor reguli speciale cu privire la o structură militară cu organizare ierarhică nu are semnificaţia unei discriminări.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.597/30/2019, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 185 alin. (7^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi ale art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Romulus Fabian Tatu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii acestuia referitoare la constatarea prelungirii contractului de administrare pentru funcţia de şef de secţie clinică ortopedie şi traumatologie în cadrul Spitalului Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu“ Timişoara.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.
    6. Sub aspect extrinsec, se susţine că din nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2016 nu rezultă nicio urgenţă cu privire la adoptarea reglementării criticate şi la introducerea acesteia în cuprinsul Legii nr. 95/2006. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 a fost emisă cu nerespectarea art. 115 din Constituţie, întrucât motivele de aşazisă urgenţă nu reflectă nici pe departe situaţii reale extraordinare, aşa cum stabileşte imperativ art. 115 alin. (4) din Constituţie. În ceea ce priveşte dispoziţia legală criticată lipseşte orice motivare a unei situaţii extraordinare.
    7. Sub aspect intrinsec, se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece, deşi atât medicii militari, cât şi medicii civili ai unei secţii clinice a spitalului militar îşi exercită profesia în condiţii identice, cariera lor este supusă unui criteriu arbitrar, fără să existe nicio motivare obiectivă şi rezonabilă pentru o astfel de discriminare. Astfel, în timp ce medicului militar îi este asigurată posibilitatea legală de a ocupa funcţia de conducere a unei secţii clinice, medicului civil îi este interzisă legal o astfel de posibilitate, chiar dacă gradul profesional universitar (nu gradul militar) al medicului civil este superior.
    8. În aceste condiţii, pentru situaţii juridice identice, se instituie un adevărat privilegiu pentru medicii militari fără nicio altă condiţie (de grad universitar, de specialitate, de practică în specialitate etc.) decât aceea de a fi medici militari activi. Totodată, prevederile legale supuse controlului instituie, fără nicio justificare, o discriminare a medicilor civili în raport cu medicii militari, cu privire la posibilitatea ocupării (şi, implicit, a participării la concursurile/examenele instituite în acest scop) funcţiei de şef al unei secţii clinice, adică al unei secţii universitare dintr-un spital clinic militar, astfel cum acestea sunt definite prin art. 170 alin. (1) lit. h) şi i) din Legea nr. 95/2006.
    9. Se instituie, de asemenea, fără vreo justificare, o discriminare între medicii civili angajaţi ai aceluiaşi spital militar la secţii diferite astfel: medicilor civili, care fac parte dintr-o secţie clinică, le este interzis accesul la funcţia de şef al acelei secţii, câtă vreme medicii civili ai unei secţii neclinice au deplinul acces la funcţia de şef al acelei clinici.
    10. Secţiile unui spital sunt organizate pe specialităţi medicale, iar accesul la funcţia de şef al unei secţii este condiţionat de existenţa unei vechimi de practică în specialitatea respectivă.
    11. Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate creează posibilitatea contradictorie ca o secţie clinică universitară să fie condusă de un medic militar care nu este cadru didactic universitar.
    12. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    13. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu creează privilegii în favoarea medicilor militari şi nici discriminare în ceea ce îi priveşte pe medicii civili.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 185 alin. (7^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, introdus prin art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, având următorul cuprins: „În secţiile universitare clinice, laboratoarele clinice şi serviciile medicale clinice din spitalele aparţinând reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale, funcţia de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical se ocupă de către un cadru militar în activitate medic, desemnat pe bază de concurs organizat conform prevederilor alin. (9).“
    18. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 185 alin. (7^1) din Legea nr. 95/2006 au fost modificate prin art. I pct. 21^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, precum şi pentru abrogarea art. 4 din Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 31 august 2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 310/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1117 din 18 noiembrie 2022. Astfel, în prezent, soluţia legislativă se regăseşte la art. 185 alin. (7^2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul cuprins: „Prin excepţie de la prevederile alin. (7), în secţiile clinice, laboratoarele clinice şi serviciile medicale clinice din spitalele aparţinând reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale, funcţia de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical se ocupă de un cadru militar în activitate desemnat pe bază de concurs organizat conform prevederilor alin. (9)“.
    19. Întrucât, în cauză, autorul excepţiei formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, vizând strict prevederile art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016, disociabile în sine de celelalte prevederi ale ordonanţei de urgenţă, şi având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016.
    20. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind trăsăturile statului, art. 16 alin. (1) şi alin. (3) teza finală privind egalitatea în drepturi şi condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnităţilor publice, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile adoptării şi limitele ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor europene cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, sub aspectul criticii de neconstituţionalitate extrinsecă, formulată prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, referitor la condiţiile de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei (a se vedea Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005). Curtea a mai arătat că, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public (Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009).
    22. În prezenta cauză, Curtea observă că în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate Guvernul menţionează motivele pentru care este constrâns să acţioneze prompt pentru apărarea interesului public reprezentat de ocrotirea sănătăţii. Astfel, scopul reglementării constă în necesitatea eficientizării serviciilor de asistenţă medicală, care sunt componente de bază ale sistemului de sănătate publică, precum şi necesitatea adoptării urgente a unui cadru juridic pentru îndeplinirea obligaţiei statului de garantare a dreptului constituţional al cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, având în vedere că „lipsa unei proceduri competitive de selecţie a şefilor de secţii, de laboratoare şi de servicii medicale clinice afectează calitatea activităţii de management desfăşurate de aceste persoane la nivelul spitalelor, aceste neajunsuri având impact direct asupra calităţii serviciilor medicale furnizate pacienţilor.“
    23. Având în vedere aceste precizări şi ţinând cont de jurisprudenţa sa, Curtea constată că împrejurările menţionate în preambulul ordonanţei de urgenţă a Guvernului criticate se pot încadra în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pun în pericol un interes public. De asemenea, Curtea reţine că urgenţa a fost motivată în mod corespunzător, având în vedere că „neadoptarea de măsuri imediate, (...), ar conduce la reale dificultăţi în ceea ce priveşte o funcţionare optimă a întregii activităţi de conducere a spitalelor, cu consecinţe serioase în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a fondurilor publice şi furnizarea unei asistenţe medicale de calitate pacienţilor“.
    24. Prin urmare, Curtea constată că este neîntemeiată critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    25. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecă, formulată prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (3) din Constituţie, Curtea observă că prevederile legale criticate instituie condiţii referitoare la ocuparea funcţiilor de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical în secţiile universitare clinice, laboratoarele clinice şi serviciile medicale clinice din spitalele aparţinând reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale. Astfel, pentru ocuparea funcţiilor publice enunţate, legea impune calitatea de cadru militar în activitate medic şi organizarea unui concurs. Din perspectiva modului de organizare şi funcţionare a unităţilor sanitare, astfel cum rezultă din art. 172 din Legea nr. 95/2006 (spitalele publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii, spitalele din reţeaua sanitară proprie a ministerelor şi instituţiilor publice, altele decât cele ale Ministerului Sănătăţii şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, spitalele din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale), situaţia juridică în care se află cadrele militare în activitate medici care lucrează în cadrul spitalelor aparţinând reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale nu este similară cu cea a medicilor „civili“ care lucrează în aceste spitale, astfel că şi tratamentul juridic este diferit, şi anume reglementarea unor reguli distincte de acces la funcţiile de conducere în cadrul spitalelor, adecvate specificului fiecărui tip de reţele sanitare.
    26. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    27. În consecinţă, Curtea constată că instituirea unor reguli speciale pentru ocuparea funcţiilor de conducere la nivelul spitalelor aparţinând reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale nu este contrară dispoziţiilor art. 16 din Constituţie şi se justifică având în vedere organizarea şi funcţionarea distinctă a spitalelor aparţinând acestei reţele sanitare şi prin specificitatea activităţii cadrelor militare medici în cadrul acestor spitale.
    28. În acelaşi timp, Curtea reţine că, în reglementarea accesului la funcţiile şi demnităţile publice, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „funcţiile şi demnităţile publice, civile şi militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii (...)“. Curtea observă că însăşi norma constituţională evocată distinge între funcţiile publice militare şi cele civile.
    29. Curtea constată, aşadar, că prevederile legale criticate reprezintă opţiunea legiuitorului în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor pentru ocuparea funcţiilor publice, exprimată în marja de apreciere permisă de art. 16 alin. (3) din Constituţie şi fără a încălca principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.
    30. Având în vedere acestea, Curtea constată netemeinicia criticii de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (3) şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    31. Pentru aceleaşi argumente, se constată că nu este întemeiată nici critica raportată la Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, invocată prin prisma art. 148 alin. (2) din Constituţie.
    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Romulus Fabian Tatu în Dosarul nr. 3.597/30/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016