Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 453 din 11 iulie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 453 din 11 iulie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 930 din 19 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ibraim Narcis în Dosarul nr. 41/118/2017/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.794D/2017.
    2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că autoarea excepţiei solicită, în realitate, modificarea dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel încât şi alte proceduri judiciare să poată fi redeschise în cazul soluţionării în lipsa persoanei vizate, cum ar fi revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, procedură care priveşte ultima fază a procesului penal, astfel că nu pune în discuţie existenţa unei acuzaţii în materie penală. Totodată, arată că, aşa cum reţine instanţa învestită cu soluţionarea litigiului, autoarea excepţiei nu se află în ipoteza textului de lege criticat, întrucât a fost prezentă şi a dat declaraţie în cauză, nefiind lipsă de procedură, aşa cum susţine aceasta.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 593 din 7 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 41/118/2017/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ibraim Narcis cu ocazia soluţionării unei cereri de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât nu prevăd un remediu procesual în cazul revocării - cu încălcarea procedurii de desfăşurare a judecăţii, şi anume în lipsa persoanei anterior condamnate - a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
    6. Judecătoria Constanţa - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Consideră că sintagma „proces penal“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală trebuie interpretată în sens larg, şi anume de proces în cadrul căruia s-a soluţionat o cauză având ca obiect nu numai judecata pe fond şi în căi ordinare de atac, ci şi în căi extraordinare de atac (contestaţie în anulare sau revizuire), precum şi „cereri de altă natură, formulate, de exemplu, în faza executării“. În continuare, instanţa arată că faza de executare a hotărârilor penale este inclusă în noţiunea de proces penal, iar soluţiile pronunţate în această fază pot avea ca urmare îngreunarea situaţiei condamnatului. Prin urmare, inclusiv în aceste momente procesuale trebuie asigurate toate garanţiile unui proces echitabil, în care să se asigure accesul efectiv la o instanţă, persoana interesată să fie citată în mod corespunzător şi să beneficieze de asistenţă juridică.
    7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât autoarea excepţiei, pe de o parte, ridică o problemă de interpretare a legii, iar, pe de altă parte, tinde la modificarea textului supus controlului de constituţionalitate. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Aşadar, Curtea Constituţională nu are atribuţii de legiferare, iar interpretarea şi aplicarea legii în cauzele deduse judecăţii constituie atribuţia instanţelor de judecată, în realizarea funcţiei lor jurisdicţionale, consacrată de prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie.
    9. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că reglementarea unor remedii procedurale pentru persoanele condamnate care, din motive neimputabile lor, nu au fost prezente la soluţionarea cauzelor privind schimbări în executarea unor hotărâri definitive nu poate fi complinită pe calea controlului de constituţionalitate, întrucât Curtea Constituţională şi-ar depăşi atribuţiile. Legiuitorul, primar sau delegat, este singura autoritate care are competenţa de a institui asemenea remedii procedurale, menite să asigure dreptul la apărare al persoanelor condamnate, în cauzele privind schimbări în executarea hotărârilor definitive de condamnare.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, modificate prin art. 102 pct. 276 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.“
    13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluţionării unei cereri de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. Autoarea excepţiei a formulat o cerere de redeschidere a cauzei în care s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, susţinând, pe de o parte, că „nu a luat cunoştinţă în niciun mod oficial de existenţa procesului de contestare a respingerii sesizării de revocare a suspendării“, întrucât „citaţia la proces nu a ajuns la ea“, iar, pe de altă parte, că „nu a înţeles ce a presupus acel proces“.
    15. Din actele Dosarului nr. 41/118/2017/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală, Curtea observă că instanţa - care a respins, ca inadmisibilă, cererea de redeschidere a procesului penal, întrucât hotărârea penală definitivă de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei nu poate face obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate - a reţinut faptul că „petenta a fost citată şi s-a prezentat la judecarea cererii de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, a dat declaraţie în faţa instanţei de judecată şi a beneficiat de apărător din oficiu“ (Sentinţa penală nr. 518 din 7 aprilie 2017).
    16. Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 466 alin. (2) din Codul de procedură penală, „este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul“.
    17. Curtea observă că, în realitate, autoarea excepţiei nu a fost judecată în lipsă, având în vedere faptul că nu a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei care s-a finalizat cu revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Or, de esenţa instituţiei redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este faptul că aspectul lipsei justificate de la judecarea cauzei trebuie verificat cu privire la întreaga desfăşurare a procesului penal, întrucât, altfel, inculpaţii ar fi încurajaţi să se sustragă de la faza de judecată, ştiind că, în cazul în care vor fi prinşi, vor putea solicita rejudecarea cauzei. Statul nu poate fi obligat să redeschidă procesul penal şi să cheltuiască alte resurse materiale doar pentru că inculpatul, cu bună ştiinţă, nu s-a prezentat la judecarea cauzei. Astfel, trebuie ca instanţa să verifice cauza contumaciei, iar lipsa inculpatului să nu fie imputabilă acestuia.
    18. Prin urmare, dispoziţiile art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală - care nu permit redeschiderea cauzei penale privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate - nu au legătură cu soluţionarea litigiului în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi pertinenţa excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele impuse de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci, mai ales, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, şi Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13).
    19. Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ibraim Narcis în Dosarul nr. 41/118/2017/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2019.


                    PREŞEDINTE,
                    prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Cristina Puică

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice