Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 451 din 11 iulie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 451 din 11 iulie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 922 din 15 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.1 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.279D/2017.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 448 din 28 iunie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 62 din 20 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.1, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Traian Onuc cu ocazia verificării de către judecătorul de cameră preliminară, potrivit dispoziţiilor art. 207 din Codul de procedură penală, a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive luate în cursul urmăririi penale într-o cauză în care procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Rechizitoriul a fost înregistrat pe rolul instanţei competente la 22 februarie 2017, în condiţiile în care măsura controlului judiciar fusese prelungită de către procuror pe o perioadă de 60 de zile, de la 20 ianuarie 2017 până la 20 martie 2017 inclusiv.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen echitabil, precum şi dreptul la libertate şi siguranţă, în măsura în care judecătorul de cameră preliminară nu interpretează termenul de „3 zile de la înregistrarea dosarului“ ca fiind un termen imperativ. Astfel, arată că, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, inculpatul are dreptul ca soluţionarea procesului său, inclusiv verificarea legalităţii şi temeiniciei unei măsuri preventive, să se facă cu celeritate, în termenul prevăzut de lege. Consideră că doar Curtea Constituţională poate aprecia dacă termenul de 3 zile prevăzut de dispoziţiile de lege criticate este sau nu unul imperativ şi dacă respectă standardul impus de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie. De asemenea invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 29 noiembrie 1988, pronunţată în Cauza Brogan şi alţii împotriva Marii Britanii, prin care s-a reţinut că măsura preventivă trebuie verificată cu promptitudine, mai ales în situaţiile în care există un termen legal.
    6. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Având în vedere ansamblul dispoziţiilor procesual penale ce conferă termenului de 3 zile de la înregistrarea dosarului caracterul unui termen de recomandare, consideră că textul de lege criticat asigură inculpatului dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Astfel, dispoziţiile art. 207 din Codul de procedură penală impun - sub sancţiunea încetării de drept a măsurii preventive în temeiul prevederilor art. 241 alin. (1) lit. a) din acelaşi cod - verificarea din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia. În plus, inculpatul are posibilitatea legală de a solicita oricând verificarea de către un judecător a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, inclusiv sub aspectul duratei sau al încetării de drept al acesteia, în cadrul procedurii instituite de dispoziţiile art. 241 şi ale art. 242 din Codul de procedură penală, ce reglementează încetarea de drept a măsurilor preventive şi, respectiv, revocarea acestora şi înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă. Aşadar, în condiţiile în care măsura preventivă poate fi supusă oricând verificării unui judecător, la cererea persoanei faţă de care a fost luată, nerespectarea termenului de recomandare de 3 zile de la înregistrarea dosarului, stabilit prin dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, pentru a cărui nerespectare legea procesual penală nu prevede nicio sancţiune, nu poate să cauzeze inculpatului nicio vătămare şi să aducă vreo atingere dreptului constituţional al acestuia la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
    7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. Astfel, arată că autorul excepţiei tinde la modificarea prevederilor de lege supuse controlului de constituţionalitate, în sensul ca termenul procedural „de 3 zile de la înregistrarea dosarului“ să devină un termen substanţial, a cărui împlinire să atragă încetarea de drept a măsurii preventive. Întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În subsidiar, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dacă obligaţia judecătorului de a se pronunţa asupra măsurii preventive mai înainte de expirarea acesteia vine să preîntâmpine încetarea de drept a măsurii în situaţii în care s-ar impune menţinerea ei, termenul de 3 zile este reglementat pentru a da ritmicitate procesului penal şi pentru a asigura respectarea duratei rezonabile a procedurii judiciare. Deşi cele două termene sunt obligatorii pentru judecător, depăşirea lor nu determină sancţiunile prevăzute de dispoziţiile art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală - decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen -, deoarece în procedura stabilită prin prevederile art. 207 din acelaşi cod, judecătorul de cameră preliminară nu exercită un drept, ci este chemat să îndeplinească o atribuţie, aceea de a verifica din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive sub puterea căreia se află inculpatul trimis în judecată. Or, nefiind în ipoteza exercitării unui drept procesual, nu se poate vorbi despre decăderea din drept şi nici despre nulitatea actului făcut peste termen. Aşadar, dacă judecătorul se pronunţă asupra măsurii preventive după ce durata acesteia a expirat, măsura va înceta de drept, însă nu ca efect al nulităţii încheierii judecătoreşti, ci ca urmare a împlinirii termenului pentru care fusese iniţial luată. De asemenea, presupunând că procurorul se conformează dispoziţiilor art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală şi că instanţa verifică măsura preventivă mai înainte de expirarea ei, dar cu depăşirea termenului de 3 zile de la înregistrarea dosarului, această întârziere nu este de natură să prejudicieze libertatea individuală a inculpatului, aşa încât să justifice anularea încheierii judecătoreşti, întrucât, în ipoteza reglementată de textul de lege criticat, inculpatul se află sub puterea unei măsuri preventive legal dispuse şi al cărei termen substanţial nu a expirat. În fine, menţionează că, deşi nu determină o sancţiune procedurală, depăşirea de către judecătorul de cameră preliminară a termenelor prevăzute de dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală poate atrage răspunderea disciplinară a acestuia.
    9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că termenul de „5 zile înainte de expirarea duratei măsurii preventive“ este un termen de recomandare, iar nu unul imperativ. Mai menţionează că, prin Decizia nr. 251 din 5 mai 2016, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât pune în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a legii, care este de competenţa instanţelor de judecată.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(2) În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.“
    13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen echitabil, precum şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 5 referitor la dreptul la libertate şi siguranţă din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen echitabil - invocate şi în prezenta cauză - şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 459 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că prevederile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală dispun cu privire la un termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, în interiorul căruia judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
    15. Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a observat că, răspunzând unei critici identice referitoare la inexistenţa unei sancţiuni pentru nerespectarea termenului de 3 zile reglementat de dispoziţiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, a constatat că aceasta reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare a legii, care trebuie să aparţină instanţelor judecătoreşti (Decizia nr. 155 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 22 mai 2017, paragraful 54).
    16. Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 459 din 22 iunie 2017, citată anterior, că autoarea excepţiei pune în discuţie, în realitate, o pretinsă neconstituţionalitate a textului de lege criticat, ce este motivată exclusiv din perspectiva unor împrejurări concrete, individualizate la speţă. Or, instanţa de contencios constituţional este învestită prin Legea fundamentală cu competenţa de a aprecia asupra concordanţei dintre prevederile legilor şi ordonanţelor şi dispoziţiile ori principiile constituţionale. Verificarea constituţionalităţii textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate se realizează prin raportare la Legea fundamentală, aceasta constituind reperul faţă de care, în virtutea rolului său constituţional, Curtea poate examina constituţionalitatea textelor de lege ce formează obiect al excepţiei. Dacă ar exercita controlul de constituţionalitate prin prisma situaţiilor de fapt particulare, specifice fiecărui litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti în cursul soluţionării căruia se ridică excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională ar nesocoti principiul separaţiei puterilor în stat, substituindu-se instanţei de judecată şi riscând să realizeze, astfel, o intruziune în atributele autorităţii judecătoreşti. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituţionale prevederile actelor [...] care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei“, alin. (3) al aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“.
    17. Având în vedere că se ridică o problemă de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat, aspect care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    18. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 448 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 27 august 2018.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.1 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2019.


                    PREŞEDINTE,
                    prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana Cristina Puică

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice