Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 468 din 21 mai 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Service Auto Serus - S.R.L. din Bucureşti, prin Matache Rusea, şi de Matache Rusea în Dosarul nr. 1.614/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 822D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate, domnii avocaţi Valeriu Stoica, Daniel Aragea şi Andreea Gurica din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor autorilor excepţiei de neconstituţionalitate. Domnul avocat Valeriu Stoica solicită admiterea excepţiei. În acest sens susţine, în esenţă, că sintagma „strâns legate de aceasta“ din cuprinsul dispoziţiilor legale criticate are în vedere două cerinţe alternative pentru admisibilitatea cererii reconvenţionale, respectiv că pretenţiile formulate prin cererea reconvenţională trebuie să derive din acelaşi raport juridic şi că, dacă nu este vorba despre acelaşi raport juridic, pretenţiile trebuie să fie strâns legate de cele deduse judecăţii de către reclamant. Această sintagmă, prin sensul ei intrinsec, instituie un criteriu subiectiv care, în absenţa unor criterii obiective, lasă la aprecierea judecătorului admisibilitatea cererii reconvenţionale.
    4. De asemenea, se arată că jurisprudenţa consacrată în materia noului Cod de procedură civilă cu referire la textul legal criticat a ajuns la concluzia că, dacă judecătorul apreciază că pretenţiile formulate prin cererea reconvenţională nu sunt strâns legate de cele formulate prin cererea reclamantului, soluţia constă în respingerea ca inadmisibilă a cererii reconvenţionale, îndepărtându-se astfel de jurisprudenţa statuată cu privire la vechea reglementare procesual civilă, potrivit căreia, în astfel de situaţii, judecătorul disjungea cererea reconvenţională, şi nu o respingea ca inadmisibilă.
    5. Se mai susţine că textul legal criticat nu întruneşte cerinţele de claritate şi previzibilitate care să împiedice arbitrarul sau abuzul judecătorului.
    6. În continuare se arată că, deşi art. 53 din Constituţie permite limitarea exercitării unor drepturi care nu sunt absolute, limitarea trebuie să îndeplinească cele trei condiţii esenţiale, respectiv să fie prevăzută de lege, necesară şi proporţională. Or, sintagma din cuprinsul dispoziţiilor legale criticate, nefiind clară şi previzibilă, nu poate fi considerată ca fiind prevăzută de lege şi nu este nici necesară atât timp cât anulează dreptul la un proces echitabil şi nici proporţională.
    7. Totodată, textul legal criticat încalcă şi art. 24 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    8. Domnul avocat Daniel Aragea depune concluzii scrise.
    9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură a căror reglementare intră în competenţa constituţională a legiuitorului. Accesul liber la justiţie presupune valorificarea unor pretenţii în faţa instanţei judecătoreşti prin formularea unei cereri de chemare în judecată. Modalitatea principală de accesare a justiţiei este cererea de chemare în judecată, şi nu cererea reconvenţională. Astfel, accesul liber la justiţie nu este încălcat, partea având oricând posibilitatea formulării unei cereri principale de chemare în judecată.
    10. Nici art. 24 din Constituţie nu este încălcat, întrucât este vorba despre aprecierea instanţei judecătoreşti asupra pretenţiilor care pot fi folosite ca mijloc de apărare sau pot fi valorificate distinct.
    11. În ceea ce priveşte încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie arată că legea este clară, modalitatea în care instanţele judecătoreşti se pronunţă asupra acestei cereri reprezentând o chestiune de practică judiciară care excedează controlului de constituţionalitate.
    12. În replică, având cuvântul, domnul avocat Valeriu Stoica arată că punctul de vedere al Ministerului Public priveşte doar sensul intrinsec al sintagmei criticate, însă trebuie avut în vedere şi modul în care sintagma criticată a fost interpretată în practica judiciară, în sensul că, spre deosebire de practica consacrată pe vechiul Cod de procedură civilă, cererea reconvenţională este respinsă ca inadmisibilă şi nu mai este disjunsă, ceea ce neagă art. 21 din Constituţie.
    13. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că este o chestiune de aplicare a legii, instanţa constituţională neputând decide dacă instanţele judecătoreşti trebuie să disjungă sau să respingă, ca inadmisibilă, cererea reconvenţională.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    14. Prin Încheierea din 18 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.614/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Societatea Service Auto Serus - S.R.L. din Bucureşti, prin Matache Rusea, şi de Matache Rusea cu ocazia soluţionării unui apel formulat împotriva unei încheieri prin care instanţa judecătorească a respins, ca inadmisibile, capete din cererea reconvenţională formulată.
    15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actualul Cod de procedură civilă a adoptat o soluţie legislativă diferită de cea anterioară, reglementând un veritabil fine de neprimire pentru cererea reconvenţională care nu vizează pretenţii din acelaşi raport juridic din cererea principală sau strâns legate de aceasta. Or, cererea reconvenţională are o dublă natură, fiind atât o veritabilă cerere de chemare în judecată prin care se valorifică un drept propriu, cât şi un mijloc de apărare faţă de pretenţiile reclamantului.
    16. Prin noua soluţie prevăzută de art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit criteriul „strânsei legături“ cu cererea principală drept condiţie de admisibilitate a judecării cererii reconvenţionale. Acest criteriu reprezintă un obstacol ce pune în discuţie tocmai substanţa dreptului de acces la o instanţă sau îl lipseşte de efectivitate. Astfel, legiuitorul a relativizat accesul liber la justiţie, având în vedere că titularului cererii reconvenţionale i se poate refuza judecata cererii sale pe baza unor consideraţii arbitrare, în sensul că cererea sa nu ar fi în strânsă legătură cu cererea principală. Criteriul strânsei legături este în mod evident unul subiectiv ce ţine de aprecierea judecătorului şi poate deveni o sursă de interpretare neuniformă şi de jurisprudenţă neunitară cu privire la admisibilitatea unei cereri prin care o persoană îşi valorifică pretenţiile, textul criticat nerespectând condiţia de previzibilitate şi accesibilitate a legii. Aşadar, judecătorului i se permite să refuze judecata unei cereri nu pe baza unor criterii obiective de care justiţiabilul ar fi putut avea cunoştinţă înainte de formularea cererii, ci pe baza unei aprecieri subiective, fără ca acesta să se raporteze la vreo prevedere legală.
    17. În aplicarea art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă în vederea luării unei decizii cu privire la admisibilitatea cererii reconvenţionale, judecătorul nu se mai supune legii, deoarece legea îi acordă o discreţie atât de întinsă încât voinţa judecătorului o înlocuieşte pe cea a legiuitorului.
    18. Se mai arată că natura mixtă a cererii reconvenţionale poate atrage şi încălcarea dreptului la apărare a pârâtului ale cărui apărări, deduse judecăţii şi pe cale ofensivă, sunt supuse discreţiei şi arbitrarului judecătorului.
    19. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvenţională.“
    24. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la principiile statului de drept şi alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124, potrivit căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit textului legal criticat, obiectul cererii reconvenţionale trebuie să vizeze o pretenţie a pârâtului faţă de reclamant, care derivă din acelaşi raport juridic sau este strâns legată de cererea reclamantului. Astfel, pe calea cererii reconvenţionale, pârâtul nu poate formula orice pretenţii, ci poate doar pretinde tot ceea ce este legat de pretenţiile reclamantului formulate prin cererea de chemare în judecată.
    26. Stabilirea gradului de legătură dintre pretenţiile formulate de partea pârâtă şi raportul juridic dedus judecăţii reprezintă o chestiune de fapt lăsată la aprecierea judecătorului, care este suveran în aplicarea şi interpretarea legii, în funcţie de circumstanţele proprii fiecărei cauze. Această apreciere trebuie să aibă în vedere o mai bună administrare a justiţiei, urmărindu-se soluţionarea pretenţiilor celor două părţi într-un singur cadru procesual, ceea ce permite instanţei judecătoreşti să cunoască, în complexitatea lor, raporturile juridice dintre părţi, fiind, astfel, evitată pronunţarea unor hotărâri contradictorii. Prin urmare, noţiunea „strâns legate“ cuprinsă în dispoziţiile legale criticate evocă o legătură inseparabilă, care este de natură să justifice soluţionarea celor două cereri împreună, instanţa fiind cea care va aprecia in concreto asupra gradului de legătură.
    27. De altfel, însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că există multe legi care se servesc, prin forţa lucrurilor, de formule mai mult sau mai puţin vagi, ale căror interpretare şi aplicare depind de practică, astfel că legea nu este obligatoriu să fie previzibilă cu o certitudine absolută, întrucât certitudinea, chiar dacă este de dorit, este însoţită câteodată de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să poată să se adapteze schimbărilor de situaţie. În acest sens este, de exemplu, Hotărârea din 22 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Lindon, Otchakovsky-Laurens şi July împotriva Franţei, paragraful 41.
    28. Referitor la cerinţa de precizie, claritate şi previzibilitate a normei juridice, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de precizie, claritate şi previzibilitate, astfel încât aceştia să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. Curtea a precizat că previzibilitatea legii presupune ca aceasta să fie suficient de precisă şi clară pentru a putea fi aplicată, altfel spus, să permită persoanelor interesate - care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 123 din 14 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 13 septembrie 2024, paragraful 28).
    29. Prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este îndeplinită cerinţa de previzibilitate a legii atunci când justiţiabilul are posibilitatea să cunoască, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie, cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanţe şi, dacă este cazul, în urma obţinerii unei asistenţe juridice adecvate, care sunt efectele juridice ale actelor sau omisiunilor sale.
    30. Analizând dispoziţiile art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă în raport cu aceste repere ale jurisprudenţei instanţei constituţionale, precum şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultă că dispoziţiile de lege criticate au un conţinut clar şi previzibil.
    31. Aşadar, dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură care privesc buna administrare a justiţiei reglementate de legiuitor în temeiul mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege şi nu constituie un obstacol în exercitarea dreptului de acces liber la justiţie sau a dreptului la apărare, partea pârâtă putându-şi valorifica pretenţiile, care nu au legătură cu raportul dedus judecăţii, formulate faţă de reclamant, prin introducerea cererii pe cale separată.
    32. Întrucât nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăţi fundamentale, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Service Auto Serus - S.R.L. din Bucureşti, prin Matache Rusea, şi de Matache Rusea în Dosarul nr. 1.614/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016