Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 şi ale art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi ale art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Liliana Bucur şi Miruna Andreea Soca în Dosarul nr. 2.729/233/2017 al Judecătoriei Galaţi -Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 116D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că procedura contestării încheierilor de carte funciară este necontencioasă, întrucât oficiul de cadastru nu urmăreşte un drept propriu, ci doar verifică anumite condiţii de formă şi de legalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.729/233/2017, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 şi ale art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi ale art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Liliana Bucur şi Miruna Andreea Soca într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unui plângeri împotriva unei încheieri de carte funciară. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia critică, în esenţă, lipsa calităţii procesuale pasive a oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară, care este de natură să le încalce dreptul de acces liber la justiţie, întrucât nu pot critica legalitatea operaţiunii de înscriere a privilegiului prevăzut de art. 51 din Legea nr. 230/2007 în favoarea asociaţiei de proprietari. Referitor la prevederile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, se susţine că ar fi neconstituţionale întrucât înscrierea unui privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra unui apartament nu va putea fi înlăturată dacă nu este efectuată radierea întemeiată pe o hotărâre judecătorească definitivă, ceea ce înseamnă că cel împotriva căruia s-a realizat înscrierea în cartea funciară trebuie să obţină, în urma unei judecăţi cu privire la modul în care ar fi fost stabilite sumele cu titlu de contribuţie la cheltuielile de întreţinere, o hotărâre judecătorească pe care să o prezinte ulterior în vederea efectuării unei eventuale rectificări. De asemenea, se mai critică faptul că, potrivit art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007, este de ajuns ca privilegiul să fie înscris în registrul de publicitate imobiliară în baza unei simple cereri formulate de preşedintele asociaţiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima listă lunară de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile de întreţinere, deşi, potrivit art. 888 din Codul civil, orice înscriere în cartea funciară va putea fi realizată doar în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive sau a unor înscrisuri autentice notariale, acestea fiind înscrisuri care se bucură de o minimă prezumţie de autenticitate şi veridicitate. 6. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că textele criticate sunt constituţionale, nefiind încălcate dispoziţiile din Legea fundamentală indicate de autoarele excepţiei. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 32 şi ale art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, şi cele ale art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007. Ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, Legea nr. 230/2007 a fost abrogată prin Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018. Deşi, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, în cauza de faţă, Curtea va examina constituţionalitatea prevederilor criticate. Aceasta, deoarece dispoziţiile art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 sunt în continuare aplicabile litigiului în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar Curtea, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, referitor la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a constatat că este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. La data ridicării excepţiei, prevederile de lege criticate aveau următorul conţinut: - Art. 32 din Legea nr. 7/1996: „Soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acţiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum şi prestaţie tabulară se face fără citarea oficiului teritorial.“; – Art. 33 alin. (1) din Legea nr. 7/1996: „(1) Înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti definitive şi irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declaraţii date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentaţii cadastrale.“; – Art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007: „(2) Privilegiul se înscrie în registrul de publicitate imobiliară al judecătoriei, la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima listă lunară de plată a cotelor de contribuţie din care rezultă suma datorată cu titlu de restanţă. Privilegiul se radiază la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitanţei ori a altui înscris prin care asociaţia confirmă plata sumei datorate.“ 12. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi art. 21 privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 32 din Legea nr. 7/1996 au mai format obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma unor critici similare, formulate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală. Astfel, prin mai multe decizii (Decizia nr. 73 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 12 mai 2016, Decizia nr. 252 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 9 august 2016, şi Decizia nr. 653 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 26 ianuarie 2017, şi Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 22 mai 2019, paragrafele 19-26), Curtea a reţinut că textul de lege criticat a fost introdus în Legea nr. 7/1996 în anul 2010, după ce, în anul 2007, ca urmare a interpretărilor divergente existente în jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară în cauzele ce au ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat un recurs în interesul legii introdus în scopul stabilirii unei soluţii unitare la această problemă. Astfel, prin Decizia nr. LXXII din 15 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 octombrie 2008, Înalta Curte a statuat că oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, adică cele referitoare la căile de atac împotriva încheierilor date cu privire la cererile de înscriere în cartea funciară. 14. Prin decizia menţionată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia acelor instanţe judecătoreşti care au apreciat că, din moment ce în acest tip de cauze instanţa nu trebuie să stabilească existenţa sau inexistenţa unui drept al oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, ci doar legalitatea şi temeinicia încheierii contestate, acesta nu poate fi citat ca parte în proces, singurele persoane susceptibile să aibă calitate procesuală fiind cele interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 a fost introdus art. 50^1, care, după republicarea Legii nr. 7/1996, a devenit art. 32, criticat şi în cauza de faţă. 15. În esenţă, Curtea Constituţională a constatat, prin deciziile mai sus enumerate, că, potrivit art. 29 din Legea nr. 7/1996, registratorul de la oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară nu efectuează o analiză internă, subiectivă a cererii, ci se limitează la a cerceta dacă este întrunit un anumit set de condiţii, strict şi inechivoc prevăzute de lege. 16. Totodată, Curtea a observat că, potrivit art. 30 din Legea nr. 7/1996, persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere emisă de registratorul care analizează cererea de înscriere în cartea funciară. Cererea de reexaminare se soluţionează prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul, iar împotriva încheierii registratorului-şef pot formula plângere, care se soluţionează de judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul. 17. Curtea a mai arătat că lipsa calităţii procesuale pasive a oficiului de cadastru se justifică prin faptul că nu este parte în raportul juridic dedus judecăţii, astfel că nu faţă de acesta ar urma să se stabilească un drept potrivnic cu prilejul soluţionării de către instanţă a plângerii împotriva încheierii de carte funciară, ci numai împotriva persoanei care a fost anterior înscrisă ca titular al dreptului de proprietate. Prin urmare, cadrul procesual în care instanţa va soluţiona plângerea este configurat de coordonatele raportului de drept material dintre părţile actului juridic, instituţia care administrează cartea funciară fiind exterioară acestuia. 18. Cele statuate în jurisprudenţa citată cu privire la prevederile art. 32 din Legea nr. 7/1996 îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a acesteia. 19. Referitor la prevederile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, Curtea nu poate reţine criticile în sensul că ar fi neconstituţionale întrucât înscrierea unui privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra unui apartament nu va putea fi înlăturată dacă nu este efectuată radierea întemeiată pe o hotărâre judecătorească definitivă. Sub acest aspect, Curtea observă că, potrivit textului de lege menţionat, aceasta nu este singura modalitate prin care se poate obţine radierea privilegiului înscris în cartea funciară. Art. 33 din Legea nr. 7/1996 prevede, în spiritul principiului exercitării cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, consacrat de art. 57 din Constituţie, şi posibilitatea radierii pe cale amiabilă a privilegiului. 20. În ceea ce priveşte critica privitoare la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 748 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 22 februarie 2019, paragrafele 15 şi 16), a arătat că, de principiu, privilegiul imobiliar conferă creditorului privilegiat dreptul de a fi plătit cu prioritate faţă de alţi creditori chirografari sau chiar ipotecari, datorită calităţii creanţei sale, respectiv cauzei sau faptului juridic care a dat naştere creanţei respective. Legea nr. 230/2007 a instituit în beneficiul asociaţiei de proprietari această modalitate specială de garantare a creanţelor reprezentate de plata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, ca urmare a faptului că neplata acestora de către proprietarii rău-platnici se repercutează în mod negativ asupra tuturor membrilor asociaţiei. Aşadar, în vederea protejării interesului comun al proprietarilor ce constituie asociaţia, este justificată posibilitatea înscrierii privilegiului prevăzut de dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 230/2007. Totodată, Curtea a apreciat că operaţiunea de înscriere a privilegiului în cartea funciară nu reprezintă un demers discreţionar al preşedintelui asociaţiei de proprietari. 21. În fine, prin Decizia nr. 81 din 18 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 9 aprilie 2014, Curtea a constatat că asociaţia de proprietari a fost creată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, ţinându-se cont, în acelaşi timp, şi de interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc. În situaţia neîndeplinirii obligaţiei de achitare a cotelor de contribuţie către asociaţia de proprietari, aceasta se poate adresa instanţei judecătoreşti pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să oblige debitorul la executarea obligaţiei impuse de lege. Instanţa va aprecia cu privire la temeinicia cererii în urma unui parcurs procesual desfăşurat cu respectarea tuturor garanţiilor ce caracterizează procesul echitabil, în cadrul căruia fiecare parte îşi poate exercita pe deplin dreptul la apărare, instanţa pronunţându-se după ascultarea părţilor, analizarea împrejurărilor de fapt şi de drept şi aprecierea probelor în condiţii de independenţă şi deplină imparţialitate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Bucur şi Miruna Andreea Soca în Dosarul nr. 2.729/233/2017 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 32 şi ale art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi ale art. 51 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
