Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 449 din 23 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 449 din 23 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 5 din 5 ianuarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Gheorghe Pleşescu în Dosarul nr. 403/334/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.579D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului care arată, mai întâi, că a ridicat excepţia de neconstituţionalitate nu doar a art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ci a întregului art. 11 din acest act normativ. Arată că la data trecerii sale în rezervă, în 2016, era în vigoare Legea-cadru nr. 284/2010 care, în art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la aceasta, prevedea acordarea militarilor a două tipuri de ajutoare pentru personalul militar. Arată că, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 aceste drepturi au fost suspendate, dar nu anulate, aşa cum rezultă, de altfel, şi din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16 din 8 iunie 2015. De asemenea, subliniază că din prevederile art. 11 alin. (2) ale ordonanţei de urgenţă criticate rezultă că legiuitorul nu doreşte să acorde aceste drepturi decât în caz de deces, ceea ce conduce la discriminare.
    4. Mai departe, autorul precizează că la 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 care a abrogat Legea-cadru nr. 284/2010. Menţionează prevederile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 care, în opinia sa, nu admit ca prin abrogarea unui act anterior de abrogare să reintre în vigoare actul normativ iniţial. Susţine că, potrivit Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 5 din 5 martie 2018, acţiunile promovate în perioada de suspendare a exerciţiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii sunt premature, deşi legea era deja abrogată, iar dreptul trebuia să devină activ. Nu se poate spune despre un drept prevăzut de o lege organică că nu a existat. Un act normativ, odată abrogat, în speţă dispoziţiile din Legea-cadru nr. 284/2010 care instituie drepturile în discuţie abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017, nu mai poate fi suspendat. În opinia autorului, în cauză este aplicabilă Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XXIII din 12 decembrie 2005 pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, deoarece se referă la imposibilitatea suspendării unui act normativ abrogat, şi nu Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 care se referă la o suspendare pe o lege abrogată retroactiv. Face referire, în sfârşit, şi la faptul că legiuitorul a suspendat plata drepturilor şi pentru intervalul 2018-2021 şi consideră că amânarea succesivă a plăţii acestora le va goli de conţinut, din cauza inflaţiei sau, pur şi simplu, nu vor mai fi acordate în condiţiile în care vor deceda titularii drepturilor.
    5. În final, depune două puncte de vedere ale Avocatului Poporului prin care se susţine că este neconstituţională prelungirea suspendării drepturilor.
    6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 4 februarie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 403/334/2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Pleşescu în faza procesuală a apelului, într-un litigiu care constă în calcularea drepturilor de pensie potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a unor drepturi salariale, inclusiv plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII: Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, Ordine publică şi Siguranţă naţională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul menţionează interpretarea Înaltei Curţi de Casaţie potrivit căreia, având în vedere că exerciţiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale şi derogatorii, începând cu anul 2011 şi până la finele anului 2017, iar acţiunile promovate în această perioadă sunt prematur formulate, dreptul nefiind actual (a se vedea, Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea nr. 284/2010, respectiv prematuritatea/ admisibilitatea acţiunilor având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea nr. 284/2010 formulate în perioada de suspendare a exerciţiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 mai 2018). Având în vedere, pe de o parte, această interpretare şi, pe de altă parte, că dreptul la ajutoare a fost eliminat, începând cu 1 iulie 2017, prin intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, autorul apreciază că dreptul la ajutoarele prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a devenit actual. Exerciţiul dreptului nu mai putea fi suspendat şi ulterior momentului desfiinţării sale: măsura suspendării unui drept poate opera numai câtă vreme dreptul există. Din acest motiv, apreciază autorul, exerciţiul dreptului nu mai poate fi considerat suspendat şi după data de 1 iulie 2017; dimpotrivă, ajutoarele care fac obiectul acestuia trebuie să fie plătite titularilor lui. Cu toate acestea, Guvernul a adoptat art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 potrivit cărora „În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“. Actele normative prin care a fost suspendat dreptul la ajutoarele prevăzute de prevederile art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 îşi pot produce efectele doar pe perioada în care acestea au fost în vigoare, adică până la 30 iunie 2017, dar nu şi după ce acestea au fost abrogate, după 1 iulie 2017. În caz contrar, s-ar ajunge la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie şi a Legii nr. 24/2000.
    9. Autorul consideră că, în cauză, sunt aplicabile prin analogie cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005 privind aplicabilitatea dispoziţiilor art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 15 martie 2006, prin care a reţinut că efectele produse de acte normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a unei dispoziţii legale referitoare la un drept dobândit de natură salarială, trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. Instanţa supremă a apreciat că o concluzie contrară ar conduce la prelungirea valabilităţii dispoziţiei de suspendare a aplicării unui text de lege şi după abrogarea lui, ceea ce ar fi de neconceput şi inadmisibil.
    10. Se arată, în plus, că nu se justifică urgenţa adoptării măsurii „suspendării la nesfârşit a drepturilor“, câtă vreme, pe de o parte, România are creştere economică iar, pe de altă parte, inflaţia va devaloriza ajutoarele prevăzute de prevederile art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010.
    11. În sfârşit, autorul reiterează, odată în plus, considerente din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XXIII din 12 decembrie 2005, aplicabile mutatis mutandis: respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul şi litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendinţe de reglementare a unor situaţii juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculaţi de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
    12. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările şi completările ulterioare. Din analiza motivării excepţiei, aşa cum a fost aceasta ridicată în faţa instanţei judecătoreşti, rezultă însă că autorul acesteia vizează exclusiv dispoziţiile art. 11 alin. (1), şi nu şi pe cele ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Dezvoltările din susţinerile orale în faţa Curţii Constituţionale prin care precizează că şi alin. (2) al art. 11 din ordonanţa de urgenţă criticată este neconstituţional nu este de natură să învestească Curtea Constituţională şi în această privinţă. Ca atare, ţinând seama de jurisprudenţa sa constantă în acest sens, Curtea este învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, care au următorul conţinut: „(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“
    17. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale privind principiul securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, ale clarităţii şi previzibilităţii actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 9 octombrie 2019, paragraful 101, Curtea a menţionat că este greşit înţeleasă semnificaţia abrogării, prin Legea-cadru nr. 153/2017, a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, începând cu data de 1 iulie 2017. Curtea a statuat că efectul acestei abrogări este previzibil şi clar. Astfel, dacă personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, aceştia nu mai beneficiază de ajutoarele şi indemnizaţiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010. Ca urmare, a conchis Curtea, prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 nu sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie privind standardele de calitate a legii.
    19. În continuare, Curtea constată că autorul menţionează că prevederile criticate încalcă dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi faptul că sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, autorul apreciază că Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XXIII din 12 decembrie 2005 privind aplicabilitatea dispoziţiilor art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 15 martie 2006 este aplicabilă mutatis mutandis: respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul şi litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendinţe de reglementare a unor situaţii juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi obstaculaţi de a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege.
    20. Cu privire la această critică, este, de asemenea, relevantă Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragraful 98, în care Curtea a reţinut că, referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a dispoziţiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor cu prilejul ieşirii la pensie, al retragerii sau al încetării raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, a statuat că „persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum“. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulţi ani succesivi, a drepturilor băneşti mai sus arătate, nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie şi condiţiile de pensionare, precum şi drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislaţie la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câştigat (a se vedea deciziile nr. 847 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 5 aprilie 2018, paragraful 24, nr. 681 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2018, paragraful 20, şi nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 55).
    21. Se mai susţine că nu se justifică urgenţa adoptării măsurii „suspendării la nesfârşit a drepturilor“, câtă vreme, pe de o parte, România are creştere economică iar, pe de altă parte, inflaţia va devaloriza ajutoarele prevăzute de prevederile art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Această critică este, de asemenea, neîntemeiată, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei Curţii, drepturile de natură salarială, cum sunt şi cele instituite de art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, nu au caracter constituţional (a se vedea deciziile nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, nr. 344 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragraful 18, nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, paragrafele 21 şi 23, nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018, paragraful 29, nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 48 şi nr. 366 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, paragraful 21).
    22. Având în vedere că nu există nicio raţiune pentru modificarea jurisprudenţei anterior evocate, Curtea va respinge excepţia de neconstituţionalitate ridicată în această cauză.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Pleşescu în Dosarul nr. 403/334/2017 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016