Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 446 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 446 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 127 din 16 februarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, excepţie ridicată de BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 21.266/302/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.002D/2021.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, avocat David Popescu din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 748 din 4 noiembrie 2021, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 748 din 4 noiembrie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 741A din 26 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 21.266/302/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară. Excepţia a fost ridicată de BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă cererea de încuviinţare a executării silite.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece obligaţia înscrierii contractelor de credit bancar în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară (RNPM) nu va opera doar pentru contractele încheiate ulterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, modificate prin Legea nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, ci şi pentru trecut, pentru contractele de credit încheiate anterior, ceea ce reprezintă o aplicare retroactivă a legii, din moment ce aceasta îşi va produce efectele şi pentru trecut.
    7. Contrar art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, textul legal contestat este lipsit de claritate şi previzibilitate şi încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, deoarece contravine Deciziei Curţii Constituţionale nr. 238 din 3 iunie 2020. Prin reluarea procesului legislativ, Parlamentul a adoptat Legea nr. 196/2020, care a modificat art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, însă textul legal conţine o contradicţie internă evidentă, deoarece, pe de o parte, admite caracterul de titluri executorii al înscrisurilor sub semnătură privată, „potrivit legii“, fără nicio altă formalitate, iar, pe de altă parte, împiedică punerea lor în executare, în lipsa îndeplinirii formalităţii suplimentare de publicitate în RNPM. Din analiza textului contestat rezultă că acesta este susceptibil de interpretări variate, având în vedere lipsa unei calificări juridice clare din partea legiuitorului cu privire la condiţia publicităţii (dacă este condiţie de executorialitate sau un pur impediment procedural la executarea silită), precum şi contradicţiile intrinseci cu Codul de procedură civilă şi cu normele speciale care instituie caracterul de titlu executoriu. Redactarea deficitară a textului legal criticat implică discuţii şi interpretări diferite în funcţie de modul în care este înţeleasă sintagma „potrivit legii“. Din modalitatea de redactare a textului prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 rezultă că acesta instituie o condiţie de executorialitate pentru toate înscrisurile sub semnătură privată cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu, aspect care vine în contradicţie cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 238 din 3 iunie 2020. În esenţă, reformularea textului art. 4 alin. (3) din lege conduce la un sens extrem de apropiat de textul legal care a fost constatat ca fiind neconstituţional în ceea ce priveşte înscrisurile sub semnătură privată.
    8. În opinia autoarei excepţiei, neconstituţionalitatea textului legal criticat reiese şi din perspectiva art. 16, 21 şi 124 coroborate cu art. 53 din Constituţie, în situaţia în care condiţia generală de publicitate se califică drept o condiţie pur procedurală, a cărei nerespectare constituie un impediment la executarea silită, care, practic, blochează posibilitatea creditorului de a-şi exercita dreptul material la acţiunea executorie, recunoscut prin norma specială care conferă înscrisului executorialitate.
    9. Contrar concepţiei generale a legislaţiei procesual civile, care plasează creditorii ce deţin un titlu executoriu în aceeaşi situaţie juridică, art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 instituie un regim diferit pentru subcategoria, în mod arbitrar creată, a deţinătorilor de titluri executorii nejurisdicţionale (în speţă, contracte de credit bancare), fără o motivare obiectivă şi rezonabilă care să justifice o abordare diferită şi având caracter disproporţionat. Autoarea consideră că nu este acceptabil a bloca accesul la justiţie (la executarea silită şi la încuviinţarea acesteia) al unei categorii de creditori ale căror creanţe se bucură de executorialitate, potrivit legii, prin instituirea unei proceduri de publicitate (administrative) care nu aduce plusvaloare nici calităţii titlului executoriu şi nici procedurii executării silite, din punctul de vedere al verificării legalităţii. O normă cu caracter general dintr-o lege specială (privind domeniul restrâns al publicităţii mobiliare), care se constituie într-o condiţie generală de executorialitate pentru toate înscrisurile sub semnătură privată, în toate materiile civile şi comerciale, şi care se transformă într-un pur impediment la executarea silită, fără nicio legătură directă cu executarea silită şi cu publicitatea mobiliară, este în mod vădit neconstituţională din perspectiva accesului egal al creditorilor la justiţie.
    10. Art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 restrânge dreptul fundamental al creditorului la acţiunea executorie, fără ca restrângerea să fie justificată de o raţiune de ordine publică, superioară intereselor private ale creditorilor îndreptăţiţi la recuperarea promptă a creanţei lor. Măsura publicităţii obligatorii conduce, inevitabil, la costuri suplimentare pentru creditor, la trenarea executării silite şi la parcurgerea unei formalităţi fără nicio semnificaţie economică pentru părţile contractului, pentru transparenţa raporturilor de afaceri sau pentru protecţia terţilor. În acest context se arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, noţiunea de bun cuprinsă în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale are un sens autonom, care nu este limitat la proprietatea asupra unor bunuri fizice, ci are în vedere şi alte drepturi, interese sau valori patrimoniale, printre acestea numărându-se şi drepturile de creanţă, în temeiul cărora persoana poate pretinde cel puţin o „speranţă legitimă“ că va obţine folosinţa efectivă a unui drept de proprietate.
    11. Se mai susţine că adoptarea soluţiei legislative criticate trebuia fundamentată pe un studiu de impact, cu o motivare temeinică pentru stabilirea obligativităţii înregistrării în RNPM a tuturor titlurilor executorii nejurisdicţionale, încheiate prin înscris sub semnătură privată, ca o condiţie de executorialitate. Lipsa acestor elemente esenţiale pentru elaborarea şi adoptarea textului legal criticat aduce legii un viciu de constituţionalitate.
    12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, în vigoare începând cu data de 11 septembrie 2020, nu vizează caracterul de titlu executoriu al anumitor înscrisuri sub semnătură privată care îşi păstrează acest caracter stabilit printr-o altă dispoziţie legală, indiferent de data acestora, anterioară sau ulterioară modificării, şi indiferent de înscrierea sau neînscrierea acestora în RNPM, ci instituie o formalitate suplimentară pentru punerea în executare a acestora, similar condiţiei, la acest moment eliminate, a formulării cererii de învestire cu formulă executorie. De asemenea, instanţa arată că legiuitorului nu i se poate nega dreptul de a aduce modificări unor dispoziţii legale care la un moment dat, dar într-o altă redactare, au făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Deşi textul legal criticat poate da naştere unor interpretări diferite, practica instanţelor este majoritară în sensul că această condiţie nu vizează caracterul de titlu executoriu conferit printr-o dispoziţie legală, ci reprezintă o formalitate suplimentară pentru punerea în executare a acestora. Dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor înscrisurilor sub semnătură privată care au acest caracter, indiferent de părţile contractante şi indiferent de data încheierii lor. Mai mult, formalitatea impusă de lege nu restrânge în vreun fel drepturile creditorului, este facil a fi îndeplinită şi reprezintă, în realitate, doar o garanţie în plus pentru derularea unui proceduri execuţionale transparente. Instanţa consideră că, în realitate, dispoziţiile legale pot da naştere la discuţii care să privească oportunitatea instituirii unei astfel de proceduri, iar nu constituţionalitatea acestora.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului autoarei excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1184 din 7 decembrie 2020, care au următorul cuprins: „Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate şi au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiţia înscrierii în Registru.“
    17. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind trăsăturile statului şi principiul legalităţii, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale. Din analiza criticilor de neconstituţionalitate se deduce în mod rezonabil raportarea acestora şi la dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 16 februarie 2022, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia şi a constatat că aceste dispoziţii legale sunt neconstituţionale.
    19. Cu acel prilej, referitor la contractele de credit, Curtea a observat că, potrivit art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din 27 decembrie 2006, aceste înscrisuri constituie titluri executorii.
    20. Curtea a reţinut, la paragraful 27 al Deciziei nr. 748 din 4 noiembrie 2021, precitată, că textul de lege criticat consacră obligativitatea înscrierii în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară a unui înscris sub semnătură privată ce are, potrivit legii, caracter de titlu executoriu. Astfel, deşi textul criticat admite în mod expres caracterul de titlu executoriu al înscrisurilor valabil încheiate, în temeiul legii care l-a instituit, consacră în acelaşi timp o condiţie suplimentară pentru punerea în executare a acestora, respectiv asigurarea publicităţii, prin înscrierea în Registrul de Publicitate Mobiliară, condiţie ce trebuie îndeplinită anterior formulării cererii de încuviinţare a executării silite şi sesizării instanţei de executare. Or, de vreme ce caracterul de titlu executoriu al înscrisului sub semnătură privată derivă din lege, condiţionarea punerii în executare silită de îndeplinirea unei condiţii de opozabilitate, de îndeplinirea căreia depinde admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a executării silite, constituie un veritabil impediment la executare, în sensul dispoziţiilor art. 666 alin. (5) pct. 7 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite dacă există alte impedimente prevăzute de lege.
    21. Curtea a mai precizat că, prin Decizia sa nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. I pct. 4 [cu referire la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2018, potrivit cărora: „(3) Contractele de ipotecă mobiliară, precum şi înscrisurile sub semnătură privată pentru care legea solicită realizarea formalităţilor de publicitate sunt titluri executorii sub condiţia înscrierii în Registru.“], sunt neconstituţionale. Prin decizia precitată, paragraful 56, Curtea a reţinut că textul criticat stabileşte caracterul de titlu executoriu al unui înscris prin transformarea unei cerinţe de opozabilitate în una de executorialitate, ceea ce înseamnă că nu ţine seama de natura înscrisului (ci numai de forma sa) şi lasă loc interpretării că înscrisurile sub semnătură privată, indiferent dacă au sau nu au aptitudinea de a fi puse în executare, ar dobândi caracterul executoriu prin înscrierea în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară. Prin urmare, Curtea a reţinut că redactarea textului criticat este inexactă şi induce o insecuritate juridică vădită tocmai prin contradicţiile pe care le generează în raport cu reglementările Codului civil şi ale Codului de procedură civilă şi, în consecinţă, a constatat că art. I pct. 4 din legea criticată [cu referire la art. 4 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 297/2018] încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
    22. Astfel, Curtea a reţinut că redactarea textului de lege care a făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020 condiţiona însuşi caracterul de titlu executoriu al înscrisului sub semnătură privată de înscrierea în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară.
    23. În acest context, Curtea a reţinut, la paragraful 30 al Deciziei nr. 748 din 4 noiembrie 2021, precitată, că redactarea actuală a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 196/2020, nu mai instituie procedura de înscriere în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară drept condiţie de executorialitate, ci, recunoscând în mod expres caracterul de titlu executoriu, potrivit legii, al înscrisului sub semnătură privată valabil încheiat, impune obligativitatea înscrierii în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, ca o condiţie suplimentară caracterului executoriu al înscrisului, prealabilă punerii în executare. Cu alte cuvinte, reglementând obligativitatea înscrierii [„(...) pot fi puse în executare numai sub condiţia înscrierii în Registru“], textul criticat nu ţine cont de aptitudinea înscrisului sub semnătură privată de a fi pus în executare, conferită de legea specială ce instituie regimul unui anumit tip de înscris sub semnătură privată, şi, implicit, de condiţiile de executorialitate specifice acestuia. Or, în măsura în care creditorul deţine deja un titlu executoriu, a cărui executorialitate derivă din lege, reprezentat de un înscris sub semnătură privată, obligaţia îndeplinirii unei formalităţi suplimentare, anterior formulării cererii de încuviinţare a executării silite şi sesizării instanţei de executare, se constituie într-o veritabilă ingerinţă asupra dreptului creditorului de realizare a creanţei sale.
    24. Examinând constituţionalitatea măsurii reglementate prin textul de lege criticat, din perspectiva încălcării dreptului de proprietate privată al creditorilor titlurilor executorii reprezentate de înscrisurile sub semnătură privată, care sunt titulari ai unui drept de creanţă născut în patrimoniul lor de la data emiterii titlului, la paragraful 31 al Deciziei nr. 748 din 4 noiembrie 2021, precitată, Curtea, pe baza „testului“ de proporţionalitate structurat în jurisprudenţa sa, a analizat în ce măsură ingerinţa etatică asupra dreptului de proprietate reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporţionată în raport cu scopul urmărit de legiuitor. Astfel, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului şi proporţională - să asigure justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit (a se vedea în acest sens Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 28).
    25. Aplicând aceste considerente de principiu în cauză, Curtea a reţinut că formalitatea suplimentară, prealabilă încuviinţării executării unui înscris sub semnătură privată ce are caracter executoriu ex lege, urmăreşte un scop legitim, respectiv asigurarea unei evidenţe a priorităţii în caz de executare silită, de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice prevăzute de lege. Din acest punct de vedere, prevederea legală criticată constituie o măsură adecvată, fiind capabilă, în abstract şi în mod obiectiv, să îndeplinească scopul legitim urmărit.
    26. Cu privire la necesitatea ingerinţei, Curtea a reţinut că executarea silită este procedura prin mijlocirea căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu, îl constrânge, cu concursul organelor de stat competente, pe debitorul său, care nu îşi execută de bunăvoie obligaţiile decurgând dintr-un asemenea titlu, să le aducă la îndeplinire în mod silit, constituind acea fază a procesului civil în cadrul căreia creditorul îşi poate realiza în mod efectiv drepturile statornicite într-un titlu executoriu, prin constrângerea patrimonială a debitorului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1014 din 16 decembrie 2016, paragraful 35). Or, în aceste condiţii, dat fiind faptul că instituie o condiţie de opozabilitate, iar nu una de executorialitate, reglementării criticate nu îi poate fi recunoscut un caracter necesar punerii în executare silită a unui titlu executoriu. Curtea a subliniat că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeaşi eficienţă scopul legitim urmărit şi care să nu impieteze asupra celerităţii procedurii de executare silită, ceea ce duce la concluzia irefragabilă că textul criticat nu satisface exigenţele testului ingerinţei minime asupra dreptului creditorului la realizarea creanţei sale (cu privire la testul ingerinţei minime, a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 9 octombrie 2020, paragraful 25).
    27. Totodată, nu este respectat un just echilibru între interesul general privind evidenţa priorităţii în caz de executare silită, ce constituie obiectul de reglementare al Registrului Naţional de Publicitate Mobiliară, şi interesul individual al creditorului, prin faptul că îngreunează procedura de realizare a creanţei sale. Astfel, înscrierea într-un registru public, de publicitate a actelor şi operaţiunilor juridice consemnate, a tuturor înscrisurilor sub semnătură privată care au caracter executoriu ex lege este de natură să temporizeze şi să afecteze celeritatea procedurii executării silite şi presupune generarea unor costuri suplimentare în sarcina creditorului, în vreme ce executarea silită reclamă, dimpotrivă, o celeritate deosebită, pentru a împiedica debitorul să îşi risipească averea şi să se sustragă de la procedura de executare.
    28. Prin reglementarea cerinţei suplimentare de înscriere într-un registru de publicitate a unui înscris sub semnătură privată, care este valabil încheiat şi are caracter de titlu executoriu ex lege, se întârzie în mod nejustificat executarea silită şi se creează premisele sustragerii debitorului de la executarea silită, cu consecinţă directă asupra dreptului de proprietate privată al creditorului, care poate fi pus în imposibilitatea de a-şi mai realiza creanţa ori de a-şi mai putea recupera cheltuielile de executare avansate, inclusiv cele pentru înscrierea în registrul de publicitate a titlului executoriu.
    29. În ceea ce priveşte costurile asigurării publicităţii pentru fiecare factură fiscală individuală sau alt titlu executoriu, Curtea a reţinut că procedura înscrierii în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară generează costuri suplimentare în sarcina creditorului, care se adaugă celor referitoare la plata taxei de timbru necesare încuviinţării executării silite, în condiţiile în care operatorii, respectiv persoanele fizice sau juridice autorizate să înregistreze avizele de înscriere şi să efectueze căutări certificate în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, în sensul Legii nr. 297/2018, prestează aceste servicii contra cost (art. 27 şi 33 din Legea nr. 297/2018). Prin urmare, reglementarea criticată este de natură să impună, sub aspectul costurilor, o sarcină disproporţionată cu privire la creditor.
    30. În raport cu aceste considerente, Curtea a reţinut că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigenţele testului ingerinţei minime, şi nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, respectiv interesul general privind evidenţa priorităţii în caz de executare silită, pe de o parte, şi interesul individual al creditorilor de realizare a creanţelor.
    31. În consecinţă, Curtea a constatat că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 44 alin. (1) şi alin. (2) fraza întâi din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată, instituind o limitare nejustificată a acestui drept.
    32. Faţă de data sesizării Curţii Constituţionale în prezenta cauză (26 martie 2021), care este anterioară publicării Deciziei nr. 748 din 4 noiembrie 2021 în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
    33. Sub acest aspect, Curtea precizează că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, excepţie ridicată de BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala Bucureşti, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 21.266/302/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 446 din 14 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 446 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 446 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară