Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 446 din 11 iulie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 446 din 11 iulie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 982 din 5 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Mona-Maria │- preşedinte │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în Dosarul nr. 22.277/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 314D/2017.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, domnul consilier juridic Ionuţ Cristian Mirea Buturugă, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentatului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care prezintă contextul în care a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi, în raport cu această prezentare, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. În continuare arată că prevederile criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată de drept comun, întrucât organul constatator, în aplicarea sancţiunii, s-a raportat tocmai la nerespectarea prevederilor art. 162 din Codul de procedură fiscală şi a actelor subsecvente date în aplicarea acestora. Prin urmare, instanţele de judecată nu au fost învestite cu soluţionarea unui litigiu în cadrul căruia să se pună în discuţie dacă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală putea sau nu să publice o listă a debitorilor care nu îşi achită obligaţiile la bugetul de stat, ci cu o cauză în care se pune în discuţie nerespectarea prevederilor art. 162 din Codul de procedură fiscală, în sensul că a publicat lista datornicilor pe un alt site decât cel propriu. Depune concluzii scrise.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 22.277/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 162 din Codul de procedură fiscală.
    6. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii în legătură cu prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal de către un operator care gestionează astfel de date.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că publicarea pe internet a listei persoanelor fizice, conţinând detalii din viaţa privată a acestora, respectiv o serie de date personale cu scop de identificare, cum ar fi numele şi prenumele, localitatea domiciliului fiscal, precum şi cuantumul total al obligaţiilor fiscale restante - date care se bucură de o protecţie sporită a legii, conduce la o atingere gravă adusă dreptului fundamental garantat de art. 26 din Constituţie. Astfel, publicarea datelor de identificare ale persoanelor fizice pe „o listă a ruşinii“ încalcă principiul ocrotirii demnităţii umane şi aduce atingere imaginii persoanei fizice în cauză, o plasează într-o categorie socială inferioară şi creează impresia că aceasta a săvârşit o faptă reprobabilă într-o asemenea măsură încât societatea ar trebui să ia atitudine faţă de conduita contribuabilului datornic. În acest context, cu titlu de exemplu, se arătă că datele înregistrate în Registrul cazierului judiciar sunt protejate de lege şi nu sunt făcute publice pe internet sub niciun motiv. Având în vedere că încălcarea legii penale dăunează mai grav societăţii decât neplata la timp a taxelor şi impozitelor, este dificil de justificat necesitatea imperioasă a publicării unor astfel de liste care să conţină datele de identificare ale persoanelor fizice pe internet. Or, statul dispune de mijloacele procedurale necesare pentru recuperarea sumelor datorate de contribuabili, aşa încât este greu de înţeles cum stigmatizarea datornicilor este o măsură necesară într-o societate democratică, respectiv pentru ca statul să recupereze asemenea arierate. Astfel, există dubii serioase cu privire la modul în care statul înţelege să protejeze dreptul la viaţa privată, inclusiv sub aspectul dreptului la imagine, demnitate şi al protecţiei datelor cetăţenilor săi. În consecinţă, măsura nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o, întrucât nu se justifică de ce un contribuabil - persoană fizică, ce datorează bugetului de stat anumite sume de bani, trebuie să fie supus oprobiului printr-o publicitate excesivă, ca o ultimă şi extremă măsură a statului în neputinţa sa de a recupera nişte debite restante potrivit actelor normative specifice în materie.
    8. Prin urmare, în condiţiile în care legea nu oferă garanţii care să permită protejarea în mod eficient a datelor cu caracter personal împotriva riscurilor de abuz, precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date şi nu justifică necesitatea publicării pe internet a datelor, prevederile criticate nu îndeplinesc cerinţele de previzibilitate, iar măsura aduce atingere existenţei dreptului la viaţă privată, la demnitate şi la propria imagine, acestea devenind teoretice şi iluzorii. Or, este deosebit de importantă menţinerea unui echilibru între interesul public şi cel individual, astfel încât persoana vizată să beneficieze de o protecţie eficientă împotriva arbitrariului şi a folosirii abuzive a datelor sale cu caracter personal, cu atât mai mult cu cât aceasta se află pe o poziţie de inegalitate faţă de autorităţile statale, întrucât prelucrarea nu se efectuează pe baza consimţământului său.
    9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În speţă, prevalează interesul public pentru recuperarea obligaţiilor fiscale restante, iar publicarea unei liste cu persoanele cu obligaţii fiscale restante nu afectează în vreun fel viaţa privată a acestora.
    10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul arată că dreptul la viaţă privată presupune o dimensiune intimă, personală, dar şi o dimensiune socială. În ceea ce priveşte dreptul la viaţă privată personală, o componentă importantă o reprezintă dreptul persoanei la propria imagine. Cu privire la acest subiect instanţa europeană a constatat, spre exemplu, că reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată publicarea, în diferite reviste, a mai multor fotografii ale unei persoane, fără consimţământul acesteia, chiar dacă unele imagini au fost captate în locuri publice. Însă, în cazul de faţă, publicarea datelor persoanelor care înregistrează obligaţii fiscale restante survine ca urmare a nerespectării de către acestea a unei obligaţii legale, fiind justificată de necesitatea descurajării, prevenirii şi reducerii datoriilor fiscale. Astfel, se urmăreşte creşterea gradului de colectare a debitelor bugetare, cu impact pozitiv asupra întregii societăţi. De altfel, obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice este o obligaţie constituţională. De asemenea, în acord cu prevederile art. 26 alin. (2) din Constituţie, persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. Or, prin neplata sumelor datorate bugetului de stat şi prin lipsa resurselor financiare corespunzătoare, statul nefiind în măsură să îşi îndeplinească aceste obligaţii, pot fi încălcate drepturile celorlalţi cetăţeni (spre exemplu, dreptul la învăţătură, la ocrotirea sănătăţii sau la un mediu sănătos) consacrate în Constituţie. Faţă de cele prezentate, arată că revine Curţii Constituţionale atribuţia de a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, care au următorul cuprins:
    "(1) Organele fiscale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice şi juridice care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.
(2) Lista se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare şi cuprinde obligaţiile fiscale restante la sfârşitul trimestrului şi neachitate la data publicării listei, al căror plafon se stabileşte astfel: a) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.; b) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre a consiliului local.
(3) Înainte de publicare, obligaţiile fiscale restante se notifică debitorilor. Obligaţiile fiscale ale sediilor secundare plătitoare de salarii şi venituri asimilate salariilor se notifică persoanei în structura căreia acestea funcţionează.
(4) În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal competent operează modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii.
(5) Prevederile prezentului articol se aplică şi pentru obligaţiile fiscale stabilite prin titluri de creanţă împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege, până la soluţionarea căilor de atac, caz în care organul fiscal face menţiuni cu privire la această situaţie. Ori de câte ori contribuabilul obţine suspendarea executării actului administrativ fiscal în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile prevederile alin. (4)."

    15. Ulterior încheierii de sesizare, alin. (1) al art. 162 a fost modificat prin art. I pct. 22 din Legea nr. 30/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 17 ianuarie 2019, în sensul că „Organele fiscale au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii“, eliminându-se referirea la persoanele fizice. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi contextul în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate în forma avută la data încheierii de sesizare.
    16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 148 referitor la Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea sunt invocate prevederile art. 8 referitor la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 16 cu privire la dreptul oricărei persoane la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi art. 1 cu privire la demnitatea umană, art. 7 privind respectarea vieţii private şi de familie şi art. 8 referitor la protecţia datelor cu caracter personal din Cartea drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în ceea ce priveşte situaţia de fapt şi cadrul procesual în care aceasta a fost invocată, astfel cum reiese din actele dosarului cauzei, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a efectuat o investigaţie la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - care este operator de date cu caracter personal, pentru verificarea modului în care au fost respectate prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001. Cu această ocazie, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a întocmit un proces-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii, prin care s-a reţinut săvârşirea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a unor fapte prevăzute şi sancţionate de Legea nr. 677/2001. Astfel, prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare în discuţie s-au reţinut următoarele: 1. „Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal“, prevăzută de art. 32 din Legea nr. 677/2001, prin încălcarea art. 4 alin. (1) lit. a) şi d) din această lege, întrucât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a prelucrat şi publicat pe alt site de internet decât propria pagină de internet, contrar prevederilor Codului de procedură fiscală şi Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 3 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, o listă a persoanelor fizice care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale restante, organizată în funcţie de cuantumul cel mai mare al datoriilor, datele nefiind exacte şi actualizate la data publicării, în conformitate cu situaţia reală a achitării debitelor de către anumite persoane fizice din respectiva listă; 2. „Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal“, prevăzută de art. 32 din Legea nr. 677/2001, prin încălcarea art. 12 alin. (1) din această lege, întrucât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu a asigurat informarea completă a persoanelor ale căror date personale au fost publicate, la data de 16 mai 2016, nici prin notificările prealabile trimise prin poştă, nici în cadrul informaţiilor publicate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, conform constatărilor din procesul-verbal. În acest context Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, ocazie cu care Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a formulat excepţie de neconstituţionalitate.
    18. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“.
    19. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 773 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, legătura cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului. Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.
    20. Raportat la speţa de faţă, Curtea observă că obiectul cauzei aflate pe rolul instanţei ordinare constă în soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de art. 32 din Legea nr. 677/2001, coroborat cu art. 4 alin. (1) lit. a) şi d) şi art. 12 din aceeaşi lege.
    21. În acest context este de precizat faptul că Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin Legea nr. 129/2018, iar dispoziţiile Regulamentului general privind protecţia datelor se aplică plângerilor şi sesizărilor depuse şi înregistrate la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal începând cu data aplicării acestuia, respectiv 25 mai 2018, precum şi celor depuse înainte de această dată. Procesele aflate în curs de judecată la data de 25 mai 2018 rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora (art. VII din Legea nr. 129/2018).
    22. Din analiza prevederilor criticate, Curtea constată că acestea stabilesc obligaţia organelor fiscale de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice şi juridice care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, care se publică trimestrial, în condiţiile legii, iar înainte de publicare obligaţiile fiscale restante se notifică debitorilor. În acelaşi timp, Curtea observă că prevederile ce stau la baza litigiului dedus judecăţii reglementează aspecte legate de prelucrarea datelor cu caracter personal şi modul în care operatorii sau persoanele împuternicite de aceştia aplică aceste norme, iar nesocotirea prevederilor Legii nr. 677/2001 poate angaja, după caz, răspunderea contravenţională, dacă faptele nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni.
    23. Faţă de această împrejurare, Curtea constată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică sub aspect constituţional chiar textul legal ce reglementează însăşi obligaţia generală a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a publica anumite date - lista debitorilor persoane fizice -, în timp ce incidente în litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate şi care constituie temeiurile legale în baza cărora a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor sunt o serie de texte care instituie obligaţii generale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, precum şi sancţiunile aferente prelucrării nelegale a datelor cu caracter personal care se regăsesc în alte acte normative, respectiv Legea nr. 677/2001, iar nu în cuprinsul prevederilor ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din prezenta cauză.
    24. Prin urmare, în litigiul de fond nu este pusă în discuţie obligaţia legală a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prevăzută la art. 162 din Legea nr. 207/2015 (criticat în prezenta cauză), de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, ci faptul că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin această operaţiune, ar fi depăşit acest cadru legal, prin nesocotirea unor norme cuprinse în legislaţia fiscală şi mai ales în Legea nr. 677/2001. Astfel, pe de o parte, a prelucrat şi publicat pe alt site de internet decât propria pagină de internet o listă a persoanelor fizice care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale restante. Pe de altă parte, a desfăşurat defectuos aceste operaţiuni, în sensul că nu a asigurat o informare completă a persoanelor ale căror date personale au fost publicate.
    25. În acest context, Curtea constată că nu ar fi existat cadrul procesual în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate dacă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ar fi publicat lista persoanelor fizice care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale restante doar pe propria pagină de internet, potrivit dispoziţiilor art. 162 din Legea nr. 207/2015 şi, astfel cum reiese din dosarul cauzei, nu ar fi procedat la ataşarea/indicarea unor linkuri de acces la aceste date care trimiteau la site-ul Guvernului. De asemenea, nu ar fi existat cadrul procesual aferent speţei de faţă dacă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ar fi respectat prevederile Legii nr. 677/2001, mai cu seamă cele cuprinse atât în capitolul II - Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în virtutea cărora datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie să fie prelucrate cu bună-credinţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare [art. 4 alin. (1)], cât şi cele cuprinse în capitolul IV - Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal, prin care se reglementează şi aspecte ce ţin de informarea persoanei vizate. Această obligaţie derivă din prevederile art. 12 din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora, indiferent dacă datele cu caracter personal sunt obţinute direct de la persoana vizată sau nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat să furnizeze persoanei vizate anumite informaţii cu privire la identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, scopul în care se face prelucrarea datelor, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate.
    26. Mai mult, Curtea observă că, astfel cum s-a precizat mai sus, temeiurile legale care stau la baza dezlegării cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate sunt norme cuprinse în Legea nr. 677/2001, care circumscriu aspecte ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a diferitelor norme de către operatorii de date cu caracter personal ce au incidenţă în această materie şi a căror nerespectare poate angaja, după caz, răspunderea contravenţională, dacă faptele nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie infracţiuni, astfel cum se prevede la capitolul VIII: Contravenţii şi sancţiuni din această lege (art. 31: Omisiunea de a notifica şi notificarea cu rea-credinţă; art. 32: Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal; art. 33: Neîndeplinirea obligaţiilor privind confidenţialitatea şi aplicarea măsurilor de securitate; art. 34: Refuzul de a furniza informaţii; art. 35: Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor).
    27. Prin urmare, Curtea reţine că, în cauza de faţă, critica adusă textului de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează chestiuni care au condus la declanşarea litigiului aflat pe rolul instanţelor de judecată, respectiv aspectele reţinute în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor cu privire la prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal, ci vizează chiar obligaţia publicării acestei liste a debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, prevăzută la art. 162 din Legea nr. 207/2016.
    28. Faţă de această împrejurare, Curtea constată că nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât, chiar şi în eventualitatea unei admiteri a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor criticate, aceasta nu ar prezenta relevanţă şi nu ar produce efecte în ceea ce priveşte soluţionarea speţei de faţă. Ca atare, toate considerentele avute în vedere şi prezentate mai sus conduc la concluzia că excepţia de neconstituţionalitate formulată în prezenta cauză este inadmisibilă.
    29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în Dosarul nr. 22.277/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2019.


                    PREŞEDINTE,
                    prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016